Statul român are în prezent datorii restante de 4 miliarde de lei față de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, reprezentând compensații cuvenite pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție angro din piețe ale acestora și prețurile plafonate prin lege facturate consumatorilor finali, se arată într-un document guvernamental.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Este vorba de restanțele cumulate de cele două instituții responsabile cu plata compensațiilor, Ministerul Energiei și Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) din cadrul Ministerului Muncii. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat la Prima News că datoria instituției pe care o conduce față de furnizori este ″undeva la 2 miliarde de lei″.
Legislația în vigoare prevede că, pentru cererile de compensări depuse de către furnizori aferente lunilor de după data de 1 ianuarie 2023, Ministerul Energiei și ANPIS trebuie să achite 40% din valoarea menționată în cererile respective înainte de validarea acesteia de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), urmând ca regularizarea pe valoarea totală să se efectueze după primirea notificării din partea Autorității.
″(…) s-a constatat existența unui nou deficit, fiind necesară analiza surselor financiare disponibile de acoperire a acestuia. Precizăm că, la această dată, valoarea cererilor validate de ANRE și a celor aferente lunilor de dupa 1 ianuarie 2023 pentru care trebuie achitată cota de 40% se ridică la circa 4.000 milioane lei, la nivelul celor două ministere implicate în activitatea de compensare, sumă care trebuie achitată furnizorilor de energie electrică și gaze naturale″, se afirmă în document.
Potrivit acestuia, ca primă măsură, o sumă de 136,7 milioane lei, disponibilă în contul în care se încasează banii din supraimpozitarea producătorilor offshore de gaze naturale, va fi transferată la Fondul de Tranziție Energetică, din care se plătesc compensații către furnizori, de regulă din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie.
Transferuri similare, în același scop, au fost efectuate și în 2022 și 2023, în sumă totală de 2,67 miliarde lei.
Legea bugetului de stat pe 2024 prevede că, prin excepție, anul acesta, dacă nu vor fi bani destui la Fondul de Tranziție Energetică pentru plata integrală a cererilor de compensări transmise de furnizorii de energie și gaze, ministerele Energiei și Muncii vor putea aloca și din bugetele proprii fonduri pentru plata acestora.
Ieftinirea energiei și gazelor pe piețele angro diminuează atât obligațiile de plată de compensații către furnizori ale statului, cât și încasările din supraimpozitarea producătorilor și traderilor. Problema este că cele două componente nu scad în mod coordonat în același timp, statul datorând compensații mai din urmă, de când cotațiile angro nu scăzuseră încă.
Astfel, pe de o parte, potrivit ministrului Energiei, statul va avea de plătit către furnizori, pentru consumul din 2024, compensații de doar 3 miliarde de lei, față de peste 10 miliarde lei anul trecut.
În același timp, unul dintre principalii contribuabili la Fondul de Tranziție Energetică, Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, estimează că, urmare a scăderii prețurilor de vânzare angro, va avea avea zero lei de plătit drept suprataxă în 2024, față de 2,7 miliarde lei în 2023, întrucât contribuția la Fond se aplică exclusiv veniturilor suplimentare din tranzacții încheiate la cotații de peste 450 lei/MWh.
