Inevitabila penurie de gaz din iarna viitoare ca urmare a deciziei Rusiei de a limita fluxurile către UE, în special prin conductele din nordul continentului, face dificilă activitatea furnizorilor, care nu știu nici dacă vor avea gaz disponibil pentru clienți și nici ce preț să factureze acestora. Licitațiile pe bursele specializate pentru sezonul de iarnă sunt rare, iar cantitățile tranzacționate, reduse. Ultima licitație cu gaz pentru următorul sezon rece pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a fost efectuată în urmă cu două săptămâni la un preț de 935 lei/MWh. Drept urmare, și ofertele furnizorilor începând cu luna august s-au modificat corespunzător, relevă date analizate de Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De ce este important: Este puțin probabil ca Rusia, dacă a început să limiteze cantitățile de gaze furnizate către statele europene încă din vară, să nu facă acest lucru și în plină iarnă. România are avantajul că se află pe traseul TurkStream, care deocamdată n-a fost afectat de diminuări de cantități. Dimpotrivă, cel puțin în ceea ce privește importurile efectuate de companiile autohtone, acestea s-au majorat. Iar Rusia are relații prietenoase și contracte semnate pe termen lung atât cu Ungaria (care folosește România ca țară de tranzit), cât și cu Serbia. Cu alte cuvinte, probabil că fluxul prin TurkStream 2 este ultimul pe care Moscova ar putea să-l limiteze, spre deosebire de cele prin Nord Stream sau Yamal, deja afectate.
Mai este important: Chiar dacă, în primele 5 luni ale acestui an, consumul de gaz s-a redus cu 14% în special însă ca urmare a vremii mai blânde, România nu-și poate acoperi cererea internă numai din producția autohtonă și din extragerile din depozite, având nevoie și de importuri. Gazul extras din depozite a acoperit în medie sub o pătrime din consumul intern pe timp de iarnă în ultimii ani. Recordul zilnic al extragerilor din depozite din România se situează la 280-300 GWh. Dacă adăugăm și o producție internă de 250 GWh/zi (cu tot cu producția suplimentară a BSOG din Marea Neagră, care probabil ca va compensa declinul natural al producției Romgaz și, mai ales, Petrom), ar rezulta 530-550 GWh/zi. Iar consumul pe timp de iarnă se situează în mod normal (nu în perioade geroase cu vârf de consum) la 650-700 GWh/zi. În plus, extracții din depozite de peste 280 GWh/zi pot fi efectuate doar câteva zile consecutive, după care presiunea din depozite scade.
Evoluția prețului gazului cu lirare în iarna 2022-2023 pe BRM
O parte importantă din producția internă este alocată, prin legislația adoptată recent, pentru asigurarea consumului clienților casnici (la un preț de 150 lei/MWh plătit de furnizori producătorilor interni), respectiv CET-urilor (la un preț de 250 lei/MWh).
Cu alte cuvinte, pe BRM se tranzacționează doar cantități reduse și destinate doar alimentării clienților non-casnici. Cum producția internă este deja “redistribuită” de autorități, o mare parte din gazul tranzacționat pe BRM, mai ales pe piața spot, provine din import.
Prețul de 935 lei/MWh este de aproape 4 ori mai mare decât cel luat în calcul de guvernanți (de 250 lei/MWh) în vederea plafonării prețului consumatorilor non-casnici cu un consum mai redus de 50.000 MWh anual la 370 lei/MWh, cu tot cu taxe și TVA, valabil până pe 31 martie 2022.
Ofertele pentru consumatori casnici valabile de la 1 august (Sursa: ANRE)
Această diferență, dintre prețul de achiziție al furnizorilor și cel plafonat facturat clienților non-casnici, va fi achitată furnizorilor de către guvern, ceea ce reprezintă un efort bugetar considerabil. Cum bugetul de stat este alcătuit din încasări din taxe și impozite și împrumuturi, rezultă că toată populația României finanțează “dărnicia” guvernamentală. Consumatorii, casnici sau non-casnici, nu mai achită direct costul “real” propriului consum, ci achită indirect prin taxe și impozite, la comun, acest cost, indiferent de măsurile de optimizare adoptate de fiecare în parte.
Descurajarea “economisirii” de consum de energie este unul din efectele “perverse” ale intervenției Guvernului pe piață. Al doilea este demotivarea furnizorilor de a negocia prețuri mai reduse, atât timp cât statul plătește diferența.
De unde și ofertele pentru august ale principalilor furnizori pentru consumatorii casnici. Astfel, E.ON nu are încă prezentată o ofertă de la 1 august. Ultima ofertă este valabilă până la finalul lunii iulie și este de 612 lei/MWh (0,78 lei/KWh cu taxe și TVA). Engie, în schimb, are o ofertă valabilă de la 1 august, cu un preț al gazului marfă de 901 lei/MWh (1,12 lei KWh cu taxe și TVA).
Potrivit comparatorului de prețuri al Autorității Naționale de Reglementare în Domenul Energiei (ANRE), cele mai bune oferte de la 1 august sunt cea a Nova Power&Gas, de 750 lei/MWh (însă cu un abonament de 3,5 lei/zi), și cea a WIEE, de 800 lei/MWh, care a fost preluată de statul german, în urma naționalizării sigurului său acționar, Gazprom Germania, care deține Gazprom Schweiz, acționarul WIEE.
Ceilalți furnizori au oferte de peste 975 lei/MWh și care ajung și la 3.000 lei/MWh.
În ceea ce privește ofertele pentru clienții non-casnici, acestea sunt și mai ridicate. În afară de cea a WIEE, doar Renovatio Trading SRL mai are o ofertă în care prețul gazului marfă se situează sub 1.000 lei/MWh.
Ofertele pentru consumatori non-casnici valabile de la 1 august (Sursa: ANRE)
Doar 16 furnizori au în prezent oferte valabile de la 1 august postate pe site-ul ANRE pentru consumatori casnici și doar 14 pentru non-casnici.
În pofida prețului din contractul de furnizare, nici consumatorii casnici și nici cei non-casnici nu vor achita acest preț până la 31 martie, ci maxim pe cel plafonat, de 310 lei/MWh în cazul consumatorilor casnici și de 370, în cazul consumatorilor non-casnici cu un consum anual mai redus de 50.000 MWh.
