Președintele Franței, Emmanuel Macron, recunoaște, într-un interviu acordat portalului legrandcontinent.eu, că regimul său a făcut multe greșeli în ceea ce privește politicile de combatere a schimbărilor climatice, impunând rapid schimbări radicale, apreciate ca inacceptabile, în viețile multor oameni și prezintă ca exemplu în acest sens majorarea amplă din 2018 a taxei pe emisiile CO2 inclusă în prețurile la pompă ale carburanților auto, la care Guvernul de la Paris a renunțat ulterior, după protestele-maraton ale mișcării Vestelor Galbene.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Consider că lupta contra dereglării climatice și pentru biodiversitate se află în centrul alegerilor politice pe care trebuie să le facem. Asta nu înseamnă că ea are întâietate irevocabilă. Am spus-o deja, nu susțin un drept al naturii care să fie superior drepturilor omului", a declarat Macron.
El a adăugat că, în toate țările, trebuie avute în vedere viteza tranziției către o economie cu emisii reduse (la limită zero) de CO2 și consecințele economiei și sociale ale acesteia.
"Convingerea mea – și spun asta după ce am făcut multe greșeli, inclusiv în țara noastră, cu taxa pe emisiile CO2 – este că nu putem face această tranziție dacă nu investim masiv și dacă nu facem ca această tranziție să fie în același timp ecologică și socială", a arătat președintele francez.
Emmanuel Macron a dat exemplul agricultorilor, al căror model economic este dependent de utilizarea anumitor substanțe cu efecte negative asupra mediului, dar cărora nu este corect să li se ceară schimbări peste noapte, mai ales în condițiile în care fermierilor din alte state nu li se impun restricții de mediu la fel de severe.
"Nu trebuie să stigmatizăm. Avem adesea tendința de a stigmatiza, de a arăta cu degetul. La fel, să luăm exemplul unei familii franceze, care a făcut tot ceea ce i s-a cerut vreme de treizeci de ani. Li s-a spus <Găsiți-vă de muncă> și și-au găsit de muncă. Li s-a spus <Trebuie să vă luați casă cu curte>, dar o casă cu curte într-un oraș mare e prea scumpă, așa că și-au cumpărat-o la 40, 50, 60 de kilometri de oraș. Li s-a spus <Modelul de succes este ca fiecare să aibă mașină personală>, așa că și-au cumpărat două mașini. Li s-a spus <Dacă sunteți o familie demnă de acest nume, trebuie să vă creșteți bine copiii, trebuie să facă și muzică, și sport>, așa că iată-i duminica făcând patru drumuri cu mașina cu copiii. Iar acum, acestei familii i se spune <Sunteți mari poluatori, aveți o casă prost izolată și circulați foarte mult cu mașina. Nu sunteți iubiți în această lume nouă>. E firesc ca oamenii să își iasă din fire și să reacționeze la modul <Dar am făcut totul bine! Și inclusiv statul francez, timp de decenii, mi-a cerut să cumpăr motorină, așa că am cumpărat motorină!>. Și vedeți bine că noi înșine, acum, suntem pe cale să schimbăm din nou lucrurile. (...) Pentru că nu schimbăm viața oamenilor apăsând pe un buton. Și am făcut greșeli crezând asta. Exact așa am fost privit în 2018, ca acel individ care vine și le spune oamenilor dintr-o dată că tot ce fac zi de zi, pentru că așa li s-a spus să facă, a devenit dintr-o dată rău. Însă am înțeles că s-a greșit în acest fel", a explicat Macron.
În urmă cu 2 ani, una dintre principalele cauze ale masivelor proteste ale Vestelor Galbene a fost aceea că politica fiscală de mediu a regimului Macron a ajuns să fie interpretată ca o formă de subvenționare a segmentelor de populație mai bogate și mai educate, înclinate să voteze cu președintele în funcție și cu partidul său, En Marche, în dauna celorlalte. Asta pentru că, de pe urma scumpirii benzinei și motorinei, cel mai mult au de suferit cei din mediul rural și din suburbiile mai sărace, cu venituri mai mici și care nici nu pot înlocui deplasarea cu mașinile personale cu transportul în comun, nici nu își permit autoturisme electrice sau hibrid, nici măcar cu subvențiile acordate de stat.
