Este arătat că, în calitate de companie strategică și emitent listat la Bursa de Valori București, Hidroelectrica își fundamentează investițiile pe analize tehnice, economice, financiare, juridice și de mediu, realizate pentru fiecare proiect în parte, în conformitate cu principiile guvernanței corporative și cu obiectivele aprobate de acționari.
Același act normativ prevede că proiectele de hidrocentrale declarate drept vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și capacitățile de producere sau transport al energiei electrice existente, aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, sunt scutite de evaluare de mediu.
Mesajul Hidroelectrica
"Strategia investițională a Hidroelectrica nu presupune alegerea între retehnologizarea centralelor existente și finalizarea amenajărilor hidroenergetice aflate în stadii avansate de execuție. Cele două direcții răspund unor obiective diferite și se completează reciproc în cadrul aceluiași program de dezvoltare, având rolul de a crește performanța companiei și de a consolida contribuția acesteia la siguranța Sistemului Energetic Național.
Modernizarea patrimoniului hidroenergetic reprezintă cea mai amplă componentă a programului investițional al companiei. Hidroelectrica derulează investiții de peste 11 miliarde de lei pentru retehnologizarea unor capacități însumând peste 1.000 MW, implementarea sistemelor SCADA și dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Aceste investiții cresc eficiența și disponibilitatea activelor existente, prelungesc durata lor de exploatare și sporesc flexibilitatea în operarea sistemului energetic.
În paralel, compania deține un portofoliu de amenajări hidroenergetice aflate în stadii avansate de execuție, care pot aduce capacități suplimentare de producție, putere dispecerizabilă și funcții esențiale de gospodărire a apelor, precum regularizarea debitelor, atenuarea viiturilor și alimentarea cu apă. Continuarea acestor investiții este decisă de la caz la caz, pe baza unor evaluări actualizate privind oportunitatea tehnică, eficiența economică, impactul financiar, respectarea legislației și condițiilor de mediu, precum și contribuția fiecărui proiect la crearea de valoare pentru companie, pentru acționari și pentru Sistemul Energetic Național.
Hidroelectrica apreciază interesul manifestat de societatea civilă pentru dezvoltarea sectorului energetic și consideră că studiile independente contribuie la dezbaterea privind viitorul investițiilor în domeniu. Multe dintre direcțiile evidențiate în studiul publicat de Declic, precum retehnologizarea, digitalizarea și dezvoltarea capacităților de stocare, se regăsesc deja între prioritățile investiționale asumate și finanțate de companie.
Analiza studiului publicat de Declic evidențiază că recomandările sale sunt construite pornind de la o comparație între beneficiile retehnologizării și cele estimate pentru alte categorii de investiții, fără o analiză dedicată proiectelor hidroenergetice aflate în stadii avansate de execuție. Retehnologizarea centralelor existente și finalizarea unor astfel de amenajări produc efecte diferite asupra Sistemului Energetic Național și răspund unor obiective investiționale distincte.
Din această perspectivă, concluziile studiului nu surprind caracterul complementar al acestor investiții și, prin urmare, nu pot constitui, în mod izolat, fundamentul unei recomandări privind continuarea sau sistarea proiectelor aflate în stadii avansate de execuție.
De asemenea, o parte dintre indicatorii utilizați reprezintă valori medii calculate la nivelul unui eșantion de state europene, care nu pot fi extrapolate automat asupra parcului hidroenergetic din România. Autorii studiului precizează că acești indicatori au caracter orientativ și necesită validare pentru fiecare amplasament în parte. Din acest motiv, Hidroelectrica își fundamentează deciziile investiționale pe evaluări specifice fiecărui proiect, care integrează criterii tehnice, economice, financiare, juridice și de mediu.
Hidroelectrica susține o dezbatere bazată pe transparență, rigoare și informații verificabile și consideră util ca studiile care formulează recomandări privind investiții strategice să fie însoțite de metodologia completă, ipotezele de lucru și seturile de date utilizate, astfel încât concluziile acestora să poată fi analizate și validate în mod obiectiv.
Strategia investițională a Hidroelectrica va continua să urmărească dezvoltarea durabilă a companiei, utilizarea eficientă a capitalului și consolidarea rolului energiei hidro în Sistemul Energetic Național, prin decizii investiționale fundamentate pe analize riguroase, crearea de valoare pentru acționari și respectarea principiilor guvernanței corporative".
″Organizațiile pentru protecția mediului își exprimă indignarea cu privire la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de astăzi prin care declară constituționalitatea legii inițiate de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir.
Proiectul de lege propune mutilarea a 27 de parcuri naționale, parcuri naturale și situri Natura 2000 pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice ceaușiste cu un raport energetic aproape inexistent la nivel național, sub 1%. CCR s-a pronunțat pe această lege în urma unei sesizări a Președintelui României și a eforturilor societății civile de a opri această lege cu potențial devastator″, au transmis anterior ONG-urile Bankwatch România și Declic.
Președintele Nicușor Dan a atacat în noiembrie 2025 la Curtea Constituțională legea prin care suprafețele ariilor naturale protejate vizate de proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007 vor fi eliminate din respectivele arii naturale protejate, prin modificarea limitelor acestora.
″Am semnat sesizarea către Curtea Constituțională în legătură cu legea care modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Legea trimisă spre promulgare ridică probleme de constituționalitate și contravine obligațiilor României ca stat membru al Uniunii Europene. Aceasta permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională″, a declarat atunci președintele.
Sesizarea sa de neconstituționalitate subliniază că legea:
• încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție;
• contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare.
• elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecție a biodiversității și expunând România riscului declanșării unei proceduri de infringement.
″Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos.
Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanții ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept″, a conchis Nicușor Dan.
Sesizarea de neconstituționalitate a președintelui a venit în aceeași zi în care CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a mulțumit public Parlamentului pentru că ″a adoptat de curând o lege menită să ne ajute să finalizăm investițiile în noi centrale hidro, noi centrale de care avem absolut nevoie pentru a echilibra infuzia extrem de accelerată și semnificativă de noi capacități regenerabile în sistem″, arătând că ″Este nevoie de orice sursă de producere a energiei electrice″.
″Din păcate, încă ne luptăm cu incoerențele legislative și avem blocaje în instanțe pe diverse centrale și de exemplu centrala de la Răstolița, care trebuia să intre în producție anul acesta, deocamdată este suspendată în instanță. Sunt suspendate atât acordul de mediu, cât și autorizația de construire″, a spus Badea.
”Este un mecanism care nu mai există în niciun alt stat, un mecanism care încalcă tratatele europene. Înțelegem discuția punctuală de a avea excepții pe anumite proiecte analizate foarte clar și să vedem dacă pentru acele proiecte mai există o nevoie de, sau dacă argumentele sunt de partea cealaltă, că importanța lor strategică este mult mai mare decât costurile pe mediu, să fie făcută această analiză și să fie exceptate de la anumite rigori pe legislația de mediu, dar crearea unui mecanism general prin care orice proiect care este trecut prin CSAT sub această formă nu mai îndeplinește obligații de mediu, este un mecanism care nu corespunde cu tratatele europene. Gândiți-vă că așa toate statele și toate domeniile, în funcție de ce majorități au în partidele respective și în guvernele respective, toate ar dori să-și treacă de mâine începând excepții, să nu mai respecte directivele pe diverse domenii”, a spus Diana Buzoianu.
″Prin excepție (...), autoritatea publică centrală pentru protecția mediului dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile de la solicitarea de către beneficiar prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare.
Pe amplasamentul de la Răstolița. Sursă foto: Ministerul Mediului
În plus, proiectele de hidrocentrale declarate drept vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și capacitățile de producere sau transport al energiei electrice existente, aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, vor fi scutite de evaluare de mediu.
Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și acționarul său majoritar, Ministerul Energiei, se plâng demult că numeroase proiecte istorice de hidrocentrale, multe dintre ele inițiate pe vremea lui Ceaușescu și aflate în stadii foarte avansate de execuție, nu pot fi finalizate din cauza legislației de mediu, inclusiv din cauza litigiilor intentate de ONG-urile de profil.
De exemplu, justiția a dispus oprirea lucrărilor de finalizare a amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România, în 1989, înainte de căderea regimului comunist.
