Conform indicelui lunar al prețurilor la energie pentru uz casnic (HEPI) elaborat de autoritățile de reglementare a energiei din Austria și Ungaria în cooperare cu compania „VaasaETT” și care înregistrează prețurile pe kilowatt-oră în gospodăriile din 33 de orașe europene, cel mai scump oraș din cele 33 este Berlinul, care are un preț de 50 de cenți pe kilowatt-oră, potrivit grecilor de la Oikonomikos Tahydromos, citați de Rador.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Datele cu privire la prețurile din indicele HEPI au fost colectate în ianuarie și au fost publicate la începutul acestei luni.
Prețul mediu al energiei electrice este cu puțin peste 18 cenți pe kilowatt-oră la Atena, în timp ce cel mai scump oraș din cele 33, Berlinul, are un preț de 50 de cenți pe kilowatt-oră.
Imediat după Atena urmează Varșovia din Polonia, Oslo din Norvegia, Vilnius din Lituania, Ljubljana din Slovenia, Zagreb din Croația, Sofia din Bulgaria, Valletta din Malta, Podgorica din Muntenegru, Budapesta din Ungaria, Belgrad din Serbia, iar cel mai ieftin oraș este Kievul, cu un preț de circa 5 cenți pe kilowatt-oră.
Creșteri
Conform HEPI, în ianuarie față de decembrie s-au înregistrat creșteri mari la București (46%), Berlin (38%), Helsinki (37%), Roma (31%), Stockholm (26%) etc.
Gazul natural
Cele mai scumpe capitale cu prețuri de la 21 până la 24 de cenți pe kilowatt-oră sunt Amsterdam, Stockholm, Berlin și Copenhaga.
Atena se află pe locul 16 la prețul gazelor, urmată de Riga din Letonia, Lisabona din Portugalia, Tallinn din Estonia, Ljubljana din Slovenia, Dublin din Irlanda, în timp ce cel mai ieftin oraș este Kievul, cu un preț de doar 2,5 cenți.
Măsurile de sprijin luate de statele membre UE
Potrivit raportului care însoțește indicele HEPI pentru ianuarie, multe guverne din Europa au adoptat diverse măsuri pentru a atenua creșterea bruscă a prețurilor la energie electrică. În unele cazuri, aceste măsuri au dus la prețuri mai mici, cum s-a întâmplat la Amsterdam și Oslo.
Printre măsurile implementate de statele membre UE se numără o reducere a taxelor și acordarea subvenții pentru facturile de energie electrică. În Austria, taxa pentru electricitatea verde din facturile de electricitate va fi zero. Ciprul a redus cota de TVA pentru energie electrică de la 19% la 9% timp de trei luni începând cu noiembrie 2021.
În Țările de Jos, taxa pe energie a fost redusă și mai mult cu 825 de euro pentru o gospodărie obișnuită. Guvernul polonez a redus TVA-ul la facturile de energie electrică de la 23% la 5% și a eliminat acciza la energie electrică.
Guvernul spaniol a extins reducerile de taxe la facturile de energie electrică, reduceri care au intrat în vigoare în 2021 și a limitat costul materiilor prime la 15%, limitând creșterea preconizată a prețurilor cu 84%, până la 9%.
O altă categorie comună de măsuri de sprijin este plata de compensații guvernamentale. În Grecia, facturile de energie electrică sunt subvenționate de guvern în funcție de nivelul consumului.
În Norvegia, dacă prețul electricității directe pentru o regiune depășește un anumit nivel, guvernul compensează consumatorul acoperind o parte din preț.
Estonienii au introdus un plafon pentru prețul pe kWh și sunt acordate de către guvern sume de bani care să acopere o parte din factură în cazul în care acest plafon este depășit.
În sfârșit, multe țări au anunțat măsuri de sprijin cu accent pe categorii specifice de clienți care vizează clienții vulnerabili, companiile etc. și care, prin urmare, nu se reflectă în prețul mediu al unei gospodării obișnuite.
