Ministerul Energiei le-a transmis companiilor potențial interesate să îi prezinte, deocamdată doar în scop informativ, proiecte de producție de energie electrică și termică geotermală care s-ar putea califica pentru finanțare prin subvenții UE din Fondul de Modernizare, alimentat cu încasări din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate celor mai sărace state membre ale Uniunii.
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității - Ediția a IV-a; parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Instituția a lansat o solicitare de transmitere de expresii de interes pentru ″investiții în construirea de capacități de producere a energiei folosind resursa regenerabilă geotermală, necesare pentru echilibrarea rețelei, creșterea eficienței energetice la nivelul României și reducerea dependenței de combustibilii clasici, finanțate din Fondul de Modernizare″.
Proiectele trebuie trimise spre informare Ministerului Energiei până la finalul zilei de 3 noiembrie. ″Transmiterea expresiei de interes nu implică asigurarea finanțării respectivului proiect din Fondul de Modernizare″, precizează ministerul.
Fișele de proiect așteptate de Ministerul Energiei trebuie să includă descrierea succintă a proiectelor, inclusiv tehnologia folosită, capacitatea de producție de energie geotermală vizată, valoarea estimată a investiției, precizarea dacă există sau nu studiu de fezabilitate, date despre studiu (dacă există), estimarea finanțării nerambursabile solicitate, confirmarea cofinanțării din alte surse (proprii sau atrase), avizele, autorizațiile și certificatele necesare și stadiul obținerii acestora, data estimată de demarare a investiției și durata derulării acesteia.
Din Fondul de Modernizare ar putea fi finanțate maximum 70% din costurile eligibile, fără TVA, ale proiectelor, în limita sumei de 30 milioane euro fără TVA/proiect.
Finanțările ar putea fi acordate în cadrul programului-cheie 5 - ″Cogenerare de înaltă eficiență și modernizarea rețelelor de termoficare - Sprijin pentru modernizarea și realizarea de centrale în cogenerare de înaltă eficiență și pentru modernizarea rețelelor de termoficare″, prevăzut de legislația românească de implementare a Fondului de Modernizare.
Fondul de Modernizare european este alimentat cu bani proveniți din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pe care marii emitenți sunt obligați să le cumpere, prin tranzactionarea pe piață a 2% din totalul certificatelor alocate statelor membre prin schema EU ETS pentru perioada 2021-2030. Fondul sprijină investițiile în proiecte de modernizare a sistemelor energetice în regiunile dependente de cărbune din statele membre UE cu PIB pe cap de locuitor mai mic de 60% din media Uniunii, țările beneficiare fiind România, Bulgaria, Croația, Estonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Grecia si Portugalia.
Datele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) arată că un număr de circa 50 de entități juridice, în principal societăți comerciale, dar și autorități locale și județene, dețin sau sunt pe cale de a obține licențe de exploatare de ape geotermale.
Cel mai important producător de energie geotermală din România este Transgex SA Oradea, controlată de omul de afaceri Gheorghe Călburean, proprietarul Dafora. Principalele operațiuni ale companiei se derulează în municipiile Oradea și Beiuș, precum și în localitatea Livada din județul Bihor. Beiușul este singurul oraș din țară în care termoficarea urbană centralizată este alimentată exclusiv cu energie geotermală.
Claudiu Crețu, directorul general al Electrocentrale București (ELCEN), cel mai mare producător de energie termică și electrică din Capitală, a declarat recent, la Profit Energy.forum - A doua iarnă de război în energie - Ediția a VII-a, că societatea derulează studii pentru a vedea dacă poate folosi apa geotermală din subsolul Bucureștiului pentru alimentarea sistemului centralizat de încălzire.
"Ne gândim la posibilitatea de a integra energia geotermală. Nu avem 100 de grade, ca în alte părți, dar sunt rezerve la 40-50 de grade, ceea ce poate fi un aport destul de bun în viitor. Ne interesează investițiile în geotermal și în stocarea de energie. Utilizând energia geotermală din subsolul Capitalei, vom putea reduce costurile cu gazele", a spus Crețu.
Studiile au fost demarate de Compania Municipală Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de transport și distribuție a energiei termice din București, condusă până de curând de Crețu. În prima jumătate a anului, Termoenergetica a lucrat la ″analiza utilizării căldurii geotermale pentru punctele termice din nordul Capitalei, identificare zone cu potențial geotermal în zona București-Ilfov″, se arată în raportul semestrial al companiei.
Situația juridică a unuia dintre perimetrele geotermale din zonă este extrem de complicată, existând pe rol mai multe litigii între fosta deținătoare a licenței de concesiune, proprietarul terenului și urmașa companiei care a forat sondele, după cum a relatat în exclusivitate Profit.ro.
