Statul riscă să înjumătățească profitul Conpet pe 2016 prin majorarea capitalului companiei

Majorarea capitalului social al companiei de stat Conpet prin aport în natură al acționarului majoritar, Ministerul Energiei, constând în valoarea terenurilor pentru care Conpet a obținut certificate de proprietate, propunere aflată pe ordinea de zi a AGA Conpet din 19 mai, riscă să provoace societății o pierdere de peste 32 milioane lei în acest an și să reducă astfel la mai puțin de jumătate profitul net bugetat de companie pentru anul acesta.

Concluzia apare într-o analiză privind impactul potențial al majorării de capital, întocmită de conducerea Conpet.

Consiliul de Administrație al Conpet, operatorul sistemul național de transport prin conducte al țițeiului, a convocat o AGA extraordinară a societății pe 19 mai pentru majorarea capitalului social al companiei cu 92,18 milioane lei. Din această sumă, 54,12 milioane lei reprezintă aport în natură al Ministerului Energiei, constând în valoarea terenurilor pentru care Conpet a obținut certificate de proprietate. Acționarii minoritari vor trebui să scoată din buzunar cumulat peste 38 milioane lei cash pentru a-și conserva cotele de participare la capitalul Conpet.

CITEȘTE ȘI Facebook a cheltuit în trei ani peste 12 milioane dolari pentru securitatea lui Zuckerberg

Conpet, listată la Bursa de Valori București, este controlată de statul român prin Ministerul Energiei, cu 58,7% din acțiuni. Terenurile cu a căror valoare se propune majorarea capitalului social al companiei sunt în număr de 47 și cumulează o suprafață de 554.537 mp, certificatele de atestare a dreptului de proprietate fiind obținute de Conpet în perioada 2001-2005.

Companiile la care statul român deține participații, majoritare sau nu, au amânat multă vreme obligația legală de a-și majora capitalul social prin aport în natură al statului, reprezentând valoarea terenurilor întreprinderilor respective, pentru care acestea au obținut certificate de proprietate, fapt evidențiat și de către Curtea de Conturi, care a dispus, de altfel, în mai multe spețe de acest tip, inclusiv în cazul Conpet, declanșarea operațiunilor de majorare.

Unul dintre motivele de amânare a fost neclaritatea legislației în ceea ce privește metoda de stabilire a valorilor terenurilor cu pricina, cu care trebuie efectuate majorările de capital. Alte motive au fost ritmul lent cu care s-au obținut certificatele de atestare a dreptului de proprietate, dar și presiunile acționarilor minoritari ai companiilor de stat, deloc mulțumiți de perspectiva de a fi nevoiți să scoată din buzunar sume consistente pentru a-și conserva participațiile la aceste societăți.

CITEȘTE ȘI Fondul de Garantare a Asiguraților va iniția plățile către creditorii de asigurări ai Astra

În cazul Conpet, Curtea de Conturi a dispus majorarea de capital în 2013, stabilind ca termen de îndeplinire a sarcinii finalul lunii septembrie 2014. Ulterior, Curtea a prelungit în două rânduri deadline-ul, acesta fiind acum data de 31 august 2016.

Terenurile pentru care companiile de stat au obținut certificate de proprietate trebuie evaluate la valoarea justă, de piață, de către un evaluator autorizat, iar valoarea rezultată din evaluare trebuie indexată cu rata cumulată a inflației survenite între data obținerii certificatelor de proprietate și data evaluării. Ulterior, cu această din urmă valoare trebuie majorat capitalul social al societăților respective, prin aport în natură al statului

Așa se face că, deși terenurile Conpet au fost evaluate, în ultima parte a anului trecut, la o valoare de piață de circa 11,8 milioane lei, valoarea cu care se va face majorarea de capital prin aport în natură a fost stabilită, în urma indexării cu inflația, la 54,1 milioane lei.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Șeful Fiscului: Am făcut declarația de TVA mai elaborată pentru că așa ne-a cerut mediul de afaceri

Potrivit documentului citat, întocmit de conducerea Conpet, diferența de circa 42,3 milioane lei dintre valoarea de piață a terenurilor și cea cu care se va face majorarea de capital reprezintă, conform legislației contabil-fiscale în vigoare, o depreciere nedeductibilă fiscal. Deprecierea trebuie acoperită din rezervele societății, prin diminuarea acestora, iar dacă rezervele nu sunt suficiente în acest scop, partea neacoperită trebuie recunoscută în contul de profit și pierdere al companiei.

Conducerea Conpet arată în analiză că rezervele companiei vor acoperi circa 9,8 milioane lei din depreciere, iar restul de 32,4 milioane lei trebuie recunoscut ca pierdere contabilă.

"Menționăm că această depreciere nu a fost luată în calculul profitului net prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli pe 2016, în sumă de 62,6 milioane lei, iar impactul ar conduce la diminuarea profitului net bugetat de la 62,6 milioane lei la 30,15 milioane lei", se precizează în document.

CITEȘTE ȘI Prețurile de consum din zona euro au revenit pe scădere în aprilie

În ultimul său raport anual, Curtea de Conturi atrage atenția mai multor companii unde statul deține participații, dar și instituțiilor publice care reprezintă statul în acționariatul acestor companii, că nu s-au îndeplinit obligațiile de majorare a capitalului acestor societăți, prin aport în natură al statului, cu valoarea terenurilor pentru care au fost obținute certificate de proprietate.

Curtea de Conturi face astfel de observații la Nuclearelectrica, OMV Petrom, Distrigaz Sud (cumpărată de GDF Suez, actualmente Engie) și Nord (cumpărată de E.ON), Electrica Banat (Enel), Electrica Dobrogea (Enel), Electrica Moldova (E.ON), Electrica Oltenia (CEZ) și Electrica Muntenia Sud (Enel).

Conpet a obținut anul trecut un profit net de 54,29 milioane lei, cu 5,6% mai mare față de cel din 2014, pe seama creșterii cantităților de țiței din import transportate și a majorării tarifelor reglementate de transport al acestuia aprobate de ANRM. Veniturile din exploatare ale companiei au crescut cu 2,2%, la 411,7 milioane lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 0,4%, la 349,5 milioane lei.