Țările balcanice recurg din nou la cărbune ca reacție la prețurile mari ale energiei

Țările balcanice recurg din nou la cărbune ca reacție la prețurile mari ale energiei
scris 20 apr 2022

Țările balcanice recurg din nou la cărbune în timp ce încearcă să răspundă la creșterea globală a prețurilor energiei, stârnind temeri în rândul ecologiștilor că statele renunță la angajamentele de a elimina treptat cel mai poluant combustibil fosil, transmite Reuters.

Macedonia de Nord, cândva lideră în atragerea investitorilor în energie regenerabilă, a declarat la începutul acestei luni că intenționează să deschidă două noi mine de cărbune pentru a aproviziona centrale electrice, scrie News.ro.

INFOGRAFICE Dezechilibru în România - Diferența dintre prețul motorinei și cel al benzinei a urcat de 4 ori CITEȘTE ȘI INFOGRAFICE Dezechilibru în România - Diferența dintre prețul motorinei și cel al benzinei a urcat de 4 ori

Ministerul Energiei a mai spus că dorește să cumpere 3 milioane de tone de cărbune de la vecinul Kosovo, deși nu a fost semnat niciun acord.

”Odată cu declanșarea crizei energetice, nu doar noi, ci toate națiunile din Europa au crescut imediat producția de energie electrică din cărbune, deoarece este cea mai ieftină și mai sigură (sursă)”, a declarat Vasko Kovacevski, CEO al companiei de stat Elektrani na Severna Makedonija (ESM).

Creșterea prețurilor angro, stocurile scăzute și invadarea Ucrainei de către Rusia au dus la creșterea prețurilor energiei și au determinat multe țări să se lupte pentru a-și asigura aprovizionarea.

Dar ecologistii spun ca apelarea la carbune nu este raspunsul.

"Decarbonizarea este unul dintre pilonii agendei ecologice și prezentăm un plan pentru o mină de cărbune? Acest lucru este inacceptabil", a declarat Nevena Smilevska, de la grupul de mediu Eko-svest din Skopje.

Noile mine de cărbune sunt Zivojno, aproape de centrala Bitola, în sudul țării, și Gușterica, lângă uzina Oslomej, în vest.

Nici guvernul, nici ESM nu au spus când vor deschide minele sau cât vor produce.

Skopje plănuia inițial să elimine treptat cărbunele până în 2027, dar în ianuarie a amânat acest lucru până în 2030.

Între timp, Kosovo a declarat că firme străine - inclusiv din Germania - au întrebat și ele despre cumpărarea de cărbune.

Kosovo este pe locul cinci în lume în privința rezervelor de lignit din lume, un cărbune moale al cărui conținut relativ scăzut de energie se traduce printr-o poluare deosebit de toxică atunci când este ars.

Serbia a declarat că crește producția de cărbune din cauza ploilor insuficiente pentru centralele hidroelectrice și că va importa 500 de tone de cărbune pe zi din Muntenegru.

Bosnia, singura țară din Balcani care exportă energie electrică, spune că va amâna planurile de închidere a centralelor pe cărbune din cauza prețurilor ridicate ale energiei și a impactului războiului din Ucraina.

La uzina Oslomej din Macedonia de Nord, o instalație solară de 10 megawați a fost construită recent ca parte a unui plan de înlocuire a cărbunelui. Vestea că va fi ars mai mult cărbune la uzină a fost întâmpinată cu consternare de Xhelil Zendeli, care locuiește în apropiere.

"Oamenii de aici sunt revoltați. Acest lucru nu ar trebui să funcționeze în altă zi. Cu cât o închid mai devreme, cu atât mai bine", a spus Zendeli, ștergând praful de pe o placă de metal de la casa lui, despre care a spus că a fost eliberat de centrala care arde cărbune.

viewscnt
Afla mai multe despre
carbune
energie