″E un grup de lucru la nivelul Guvernului, de care sunt informat. În linii mari, Lukoil are în România o rafinărie și vreo 100 de benzinării (de fapt, circa 320 de benzinării – n.r.). Asta este activitatea comercială a Lukoil în România.
Ponderea benzinăriilor nu este foarte importantă, importantă este rafinăria. În acest moment, ea este închisă pentru mentenanță, urmând să fie redeschisă în câteva săptămâni. După cum se vede, faptul că ea este închisă nu afectează fluxul (de aprovizionare cu carburanți a României – n.r.). Însă pe termen mediu și lung, dacă ea nu ar mai procesa, nu ar mai rafina, ne-ar obliga să importăm mai mult. Asta este problema″, a spus președintele, răspunzând unei întrebări.
El a adăugat că nu există riscul ca rafinăria să fie preluat de o firmă-paravan a Rusiei, întrucât în România funcționează Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care evaluează toate vânzările de companii de interes strategic.
″Bineînțeles că există un interes ca ea (rafinăria Petrotel Ploiești – n.r.) să fie preluată, însă nimic nu ne obligă să ne grăbim cu procesul ăsta. Și există și varianta, care are nevoie de un cadru normativ special, ca, pe o perioadă limitată, ea să fie preluată de statul român″, a conchis președintele.
Ieri, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România trebuie să preia controlul asupra operațiunilor locale ale Lukoil, în contextul sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra grupului-mamă din Rusia.
″Protejăm securitatea energetică a României și aplicăm ferm sancțiunile internaționale ce vizează Lukoil.
Colegii mei din Ministerul Energiei lucrează în continuare, împreună cu toate autoritățile relevante, la crearea legislației care să asigure, pe de o parte, conformarea deplină cu regimul de sancțiuni stabilit de Statele Unite, iar pe de altă parte, continuitatea activităților de rafinare ale Petrotel Ploiești, precum și de comercializare a produselor petroliere, fără a periclita aprovizionarea pieței naționale de combustibili.
O spun răspicat: nu voi solicita prelungirea termenului de 21 noiembrie fixat de autoritățile americane. Mai mult, voi susține replicarea și aplicarea unitară a sancțiunilor inițiate de SUA la nivelul întregii Uniuni Europene″, a arătat ministrul Energiei.
Cu mai puțin de 2 săptămâni în urmă, pe 30 octombrie, Ministerul Energiei transmitea o poziție mult mai prudentă, spunând că, ″Înainte de luarea unei decizii, este necesară analiza poziției pe care o va adopta Uniunea Europeană, având în vedere faptul că România aplică deja regimul de sancțiuni stabilit la nivel european și va acționa strict în acest cadru″.
Între timp, pe 8 noiembrie, Bogdan Ivan a discutat cu înalți oficiali ai Administrației de la Washington.
Anterior, un oficial guvernamental român de rang înalt declarase pentru POLITICO că Bucureștiul ia în considerare și solicitarea unei „prelungiri a termenului de aplicare a sancțiunilor” din partea Statelor Unite și că naționalizarea este considerată „ultima opțiune”.
″România trebuie să preia controlul asupra companiei pentru a garanta implementarea completă a măsurilor internaționale, pentru a proteja locurile de muncă ale celor 5.000 de angajați și pentru a asigura stabilitatea și securitatea sistemului energetic național″, a mai spus acum Ivan.
Cifra avansată de ministru este mult exagerată. Potrivit termene.ro, rafinăria Petrotel Lukoil SA a avut, în 2023, un efectiv mediu de 542 de angajați, iar operatorul benzinăriilor locale ale Lukoil - 203, în 2024. Cu totul, cele 6 societăți comerciale controlate de Lukoil în România nu au nici 900 de angajați.
Sancțiunile Uniunii Europene impuse Rusiei nu împiedică vânzarea activelor gigantului rus Lukoil în statele membre ale Uniunii, deoarece compania nu este supusă sancțiunilor UE, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Ariana Podesta, răspunzând unei întrebări referitoare la posibilitatea vânzării activelor Lukoil din UE, în special din România.
Nu este limpede dacă se are în vedere preluarea în proprietate a operațiunilor Lukoil din România (și de către cine anume) sau instituirea regimului de supraveghere, care a mai fost folosit, în cazul Artrom. Este ceea ce a făcut Berlinul, tot în 2022, cu operațiunile germane ale gigantului petrolier rus Rosneft, care asigură circa 12% din capacitatea de rafinare de țiței a celei mai mari economii a UE. Rafinăria Petrotel Ploiești asigură circa 20% din cea a României.
În prima variantă, nu este limpede dacă este vorba de preluarea activelor (a rafinăriei și a rețelei de peste 300 de benzinării) sau a companiilor locale operatoare.
De asemenea, nu este limpede ce elemente de legislație trebuie instituite și/sau modificate, precum și în ce măsură este posibil ca întreg ansamblul de măsuri și proceduri necesare să fie finalizat până pe 21 noiembrie, adică în 10 zile.
Profit.ro a adresat toate aceste întrebări Ministerului Energiei, fără a primi deocamdată răspunsuri.
