Un manager din IT și unul din petrol și gaze au fost numiți membri provizorii, cu mandate de 2 luni, în Consiliul de Administrație al companiei de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, în urma hotărârii în acest sens a AGA.
Ei au fost propuși de către Ministerul Energiei, care controlează compania cu peste 82% din capital, și își vor ocupa funcțiile începând cu data de 24 septembrie.
Pe 24 septembrie expiră mandatele a 5 membri actuali ai CA-ului SNN, din totalul de 7.
Pentru 2 dintre aceștia a fost decisă înlocuirea, iar celorlalți 3 le-au fost prelungite mandatele cu 2 luni.
Ministerul Energiei i-a propus și votat ca membri provizorii noi în Consiliul de Administrație pe Mihai Dorin Pena și Artur Stratan.
Pena a fost director executiv al Cisco Systems pentru România și spațiul ex-sovietic (2020-2025), iar anterior, director general al Cisco Systems România (2013-2020). A mai lucrat ca inginer de sistem și account manager la Cisco Systems, ca inginer consultant la Ness România, precum și ca reprezentant de vânzări și manager de dezvoltare de business la Romtelecom.
Artur Stratan, care din 2022 este șef de cabinet al secretarului de stat de la Energie Pavel Casian Nițulescu, a fost director de dezvoltare de afaceri la producătorul de gaze naturale Amromco Energy, expert consultant pentru companiile petroliere Expert Petroleum și ADX Energy și președinte al Asociației Române a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA). Între 1987 și 2013 a lucrat la Petrom și OMV, atât în România, cât și în India, Kazahstan și regiunea caspică, în poziții precum cele de manager regional, manager de proiect sau manager de departament.
Cei 5 membri ai CA-ului SNN cărora le expiră mandatele pe 24 septembrie sunt Pavel Casian Nițulescu, Ionuț Purică, Petre Iulian Nicolescu, Laurențiu Nicolae Cazan și Oleg Burlacu. La AGA recentă s-a votat înlocuirea lui Cazan și a lui Burlacu.
Nuclearelectrica a raportat pe primul semestru al anului un profit net de 866,6 milioane lei, în creștere cu 2,8% față de perioada similară din 2024, pe fondul majorării veniturilor din exploatare cu 30%, la 2,744 miliarde lei, în pofida reducerii cu 1% a producției centralei, la 4.706 GWh.
