Construcția controversatului gazoduct Nord Stream 2 a primit undă verde vineri seară în urma unui acord franco-german care prevede revizuirea Directivei privind Gazele Naturale. Astfel, interconectarea infrastructurii de transport gaze cu statele terțe va fi supusă legislației europene și supervizată de statul membru UE în care gazoductele intră pe teritoriul Uniunii. Cu alte cuvinte, Nord Stream 2 va funcționa după legislația europeană, responsabilă cu aplicarea acesteia urmând a fi Germania.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Inițial, potrivit presei internaționale, Franța dorea ca supravegherea oricărei interconectări a infrastructurii de transport gaze cu statele terțe din UE să se afle sub controlul Bruxelles-ului, însă, în urma unor negocieri cu oficialii germani, a acceptat acest compromis.
Propunerea inițială a Franței ar fi transferat atributele de reglementare a gazoductului și de alocare a capacităților de transport de la Berlin la Bruxelles.
Potrivit compromisului, Berlin își păstrează aceste atribute, însă ele vor trebui să fie conforme cu viitoarea Directivă privind gazele naturale.
Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a recunoscut ajungerea la un acord pe această temă, deși nu a oferit amânunte.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, România a obținut vineri mandatul pentru inițierea negocierilor cu Parlamentul European pe revizuirea Directivei privind gazele naturale, conform unui comunicat postat pe site-ul Guvernului.
"Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a înregistrat astăzi un progres remarcabil obținând mandatul pentru inițierea negocierilor cu Parlamentul European pe unul dintre cele mai sensibile și mai importante dosare legislative ale agendei europene - revizuirea Directivei privind Gazele Naturale. Demersul inițiat de Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a beneficiat de o largă susținere din partea statelor membre. Dosarul a fost gestionat în coordonarea directă a prim-ministrului, dată fiind complexitatea și impactul acestuia pentru funcționarea pieței interne și pentru consolidarea securității energetice a Uniunii Europene, dosar de importanță geostrategică", precizează comunicatul.
Propunerea de directivă are ca obiectiv asigurarea un cadru de reglementare uniform și transparent la nivelul Uniunii, prin extinderea aplicării normelor comune europene la proiectele de interconectare în domeniul gazelor naturale cu state terțe.
"Succesul de astăzi, înregistrat după negocieri extrem de dificile la nivelul Consiliului Uniunii Europene de peste un an de zile, precum și sprijinul semnificativ din partea statelor membre acordat Președinției României la Consiliul Uniunii Europene evidențiază încă o dată angajamentul nostru comun - state membre și instituții europene - de a acționa în beneficiul întregii Uniuni Europene", se mai arată în comunicat.
În baza mandatului acordat de statele membre, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene intenționează să inițieze, în cel mai scurt timp, negocierile cu Parlamentul European, pentru finalizarea dosarului cât mai curând în cadrul actualului ciclu legislativ european.
Nord Stream 2 va permite livrarea de gaz rusesc către Germania și alte țări din Europa, trecând direct prin Marea Baltică și prin urmare ocolind Ucraina, până acum principalul punct de tranzit. Acest gazoduct va urma același parcurs ca primul gazoduct de acest fel, Nord Stream 1, via apele teritoriale a cinci țări: Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca și Germania.
Profit.ro a relatat la finele anului trecut că Rusia ar putea continua să livreze gaze naturale către Europa prin intermediul Ucrainei după finalizarea conductei Nord Stream 2. SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin, menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.
Mai precis, cu cât capacitatea Gazprom de a ocoli sistemul național ucrainean de transport al gazelor în operațiunile sale de export către UE sporește, cu atât poziția financiară a Kievului se vede tot mai slăbită, întrucât încasează tot mai puțini bani din tarifele de tranzit percepute rușilor pentru aceste exporturi. Ucraina încasează anual din tranzitul de gaze rusești între 2 și 3 miliarde de dolari, echivalentul a circa 2%-3% din PIB-ul țării.
Finalizarea Nord Stream 2 este așteptată pentru finalul anului viitor, valoarea totală estimată a proiectului fiind de 9,5 miliarde euro.
