Operatorii sistemelor energetice din România, Azerbaidjan, Georgia și Ungaria vor înființa în parteneriat o companie de tip joint-venture, prin intermediul căreia va fi implementat proiectul construirii în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Proiectul a fost oficializat la București, în decembrie anul trecut, la nivel de șefi de stat și de guvern, prin parafarea Acordului între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi.
Memorandumul de înțelegere în baza căruia va fi înființată compania joint-venture a fost semnat marți tot la București, de miniștrii de resort din guvernele celor 4 state. Operatorii de transport și sistem participanți sunt Transelectrica din România, AzerEnergi din Azerbaidjan, Georgian State Electrosystem (GES) din Georgia și MAVIR din Ungaria.
″De acum înainte urmează negocierile între cele 4 companii, pentru a merge înainte cu studiul de fezabilitate și cu implementarea efectivă a acestui proiect foarte important. Nu există tranziție energetică fără transport de energie. Transportul ne ajută pe noi și pentru a duce curentul electric rezultat din supracapacitatea de producție din Dobrogea către vestul țării, deja avem această provocare″, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Luna trecută, Bulgaria a anunțat că intenționează și ea să se alăture proiectului, ″mai târziu″.
VIDEO AICI
După cum a relatat Profit.ro, studiul de fezabilitate a proiectului ar urma să fie finalizat până la sfârșitul acestui an. Mai recent, Azerbaidjanul a avansat un termen chiar mai optimist, respectiv septembrie 2023.
Potrivit unei estimări preliminare mai vechi a operatorului de transport și sistem din Georgia, valoarea totală a investiției necesare pentru construirea cablului submarin ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune ar putea avea loc la finalul anului 2029.
Cel mai recent proiect asemănător pus în funcțiune este North Sea Link, cablul submarin de 730 de kilometri și 1.400 MW din Marea Nordului care leagă sistemele energetice naționale ale Norvegiei și Marii Britanii, intrat în operare în octombrie 2021.
Executivul de la București a aprobat în aprilie 2023, prin Hotărâre, Acordul între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi, semnat la București la 17 decembrie 2022.
″Acordul subliniază importanța energiei verzi și curate în combaterea încălzirii globale și prevenirea schimbărilor climatice, încurajând cooperarea reciprocă în domeniile energiei regenerabile, eficienței energetice și hidrogenului verde, în vederea creșterii securității sistemelor energetice și a stabilității aprovizionării. Părțile cooperează în asigurarea transportului și furnizării de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile ale Azerbaidjanului și Georgiei către Europa. Părțile sprijină cooperarea în aplicarea de noi tehnologii și în dezvoltarea serviciilor de eficiență energetică și conservare a energiei. Acordul susține extinderea infrastructurii existente pentru tranzitul de energie electrică produsă din surse de energie regenerabilă către România și Ungaria prin Georgia și prin aceste țări către alte țări europene. Se examinează chestiunile tehnice și financiare privind proiectarea, construirea și operarea cablului de transport submarin de energie de la Marea Neagră. Acordul explorează oportunitățile de folosire a infrastructurilor existente pentru tranzitul hidrogenului verde″, se arată în nota de fundamentare a HG.
