Procedurile de conciliere închise cu succes au atins un număr record anul trecut, anunță Centrul de soluționare amiabilă a litigiilor bancare (CSALB). Alexandru Păunescu, membru în colegiul director al instituției și directorul Juridic al BNR a numit băncile cele mai deschise la negociere și spune că va avea întâlniri cu cele care ar putea să facă mai multe pentru a închide litigiile cu clienții. Totodată, CSALB vrea ca judecătorii să facă recomandări în mai multe dosare ca părțile să se înțeleagă în afara instanțelor de judecată.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Anul trecut, CSALB a deschis anul trecut 758 de dosare de conciliere, în creștere cu 100 față de anul precedent, în timp ce alte 555 de dosare au fost rezolvate direct între părți, după o sesizare inițială la Centru. Este cel mai mare număr de dosare deschise din istoria de 7 ani a centrului. În 2023, părțile au acceptat soluțiile propuse de conciliatori în 92% din cazuri, de asemenea cel mai ridicat procent istoric – venind de la sub jumătate în primii ani de funcționare.
„Încă este loc de creșterea numărului de dosare din partea unor bănci”, spune Alexandru Păunescu, care recomandă băncilor să acționeze înainte să se ajungă la instanțele de judecată: „Chiar dacă o bancă câștigă un proces cu un client în instanță, la urmă a pierdut un consumator și a căpătat o imagine proastă”.
În general, numărul sesizărilor primite respectă cota de piață din retail a sectorului bancar, adaugă el. A numit în premieră și băncile cu care CSALB are relații „foarte bune”: BCR și BRD. Relații „bune” are cu Raiffeisen Bank și Banca Transilvania, „deși ar putea fi mai bune”, iar de restul băncilor nu a mai dorit să comenteze. Numărul de dosare de conciliere la nivelul CSALB ar putea fi mai mare cu 150 dacă băncile s-ar implica mai mult în acest proces și ar accepta mai mult negocierile și că va avea întâlniri cu acestea în perioada următoare.
În 2023, clienții băncilor care au apelat la CSALB au obținut beneficii de 3,3 milioane de euro din executarea contractelor, cu peste 60% mai mare decât în 2022.
În medie, un consumator a obținut beneficii de 5.000 de euro dintr-o negociere purtată anul trecut. Sumele reprezintă diminuări ale costului creditului prin: reducerea sau eliminarea unor comisoane, diminuarea dobânzii, scăderea ratelor și chiar ștergerea întregii datorii (în cazuri dificile).
Unele instanțe au recomandat băncilor și clienților aflați în litigii să meargă la CSALB pentru a închide procesele prin negociere, ceea ce s-a și întâmplat în 290 de dosare, față de 145 în 2022 și 67 în 2021. Avantajul concilierii este că procedura este gratuită pentru consumatori și durează mult mai puțin decât un proces în instanță – media a fost anul trecut de 24 de zile de la sesizare la soluționare (deși au fost câteva zeci de dosare care s-au soluționat și în două zile), față de cel puțin un an și jumătate în instanță până la o soluție definitivă, dacă nu doi ani sau chiar 7 ani în cel mai rău caz, arată Păunescu.
„Într-un proces în instanță părțile sunt în adversitate. Noi putem să vedem ce vor părțile”, spune Alina Radu, avocat și conciliator. Ea adaugă că nu e neapărat nevoie ca în contract să existe încălcări ale legii, așa cum se întâmplă în sesizările în instanță sau la Protecția Consumatorului – clienții pot apela la CSALB pentru a cere creditorului să le reducă povara creditului în situația în care se află în dificultate. Pentru cei cu probleme financiare rezultate din diverse cauze, existența unor dovezi care să fie prezentate creditorului în timpul procesului de conciliere ajută foarte mult la găsirea unei soluții agreate de ambele părți, explică avocata.
Dosarele care ajung de la instanță la CSALB pleacă în general de la faza de fond, când judecătorul prezintă părților această procedură și le dă termen până la care pot decide dacă o folosesc sau nu.
Venind de la un judecător, recomandarea are un impact mai mare și mai multă credibilitate, adaugă Păunescu, de aceea ar vrea ca acest lucru să se întâmple mai des. „Încă sunt persoane care nu știu de existența CSALB. Vorbim de judecători”.
Centrul ar vrea să prezinte judecătorilor, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii, cu ce se ocupă CSALB și ce rezultate are și așteaptă un răspuns în acest sens, mai spune Păunescu.
În instanță sunt circa 12.200 de dosare în care sunt părți consumatorii și băncile, spune Liviu Fenoghen, directorul CSALB. Aceste litigii includ și executările silite contestate, procesele pe clauze abuzive sau contestațiile la darea în plată. Numărul este în ușoară scădere față de 2022, cu circa 800, dar semnificativ mai mic decât cel din 2015-2016, când se ajunsese la 40.000 de dosare.
Păunescu spune că se așteaptă la o creștere organică a numărului de dosare în acest an și că nu vede semnele unor deteriorări semnificative ale finanțelor împrumutaților. În acest sens spune că se bazează pe chestionarele realizate de BNR cu băncile comerciale privind situația creditelor în derulare.
Totodată, mai spune el, unele bănci trenează cu procedurile pentru că sunt implicate în fuziuni în acest an, însă le recomandă să nu amâne până debitorii vor ajunge cu creditele neperformante.
Circa 87% din dosarele la CSALB vizează creditele în lei și sub 4% cele în franci elvețieni – care în anii din urmă ajunseseră și la 25%. Pe lângă faptul că multe credite în franci au fost convertite de-a lungul timpului, achitate sau ajunse în stare de neperformanță și scoase din bilanțuri, debitorii mai au posibilitatea în ultimii doi ani și să apeleze la reechilibrarea din Legea dării în plată modificată și să obțină aproape sigur în instanță o reducere substanțială a obligațiilor de plată.
Peste 11,3 milioane de euro reprezintă suma totală a beneficiilor obținute de consumatori în urma negocierilor purtate între 2016-2023 în cadrul CSALB.
CSALB are 17 conciliatori, mulți dintre ei avocați sau chiar foști judecători. Activitatea Centrului este acoperită din contribuțiile băncilor.
