Banca Națională a României a menținut la 1,25% dobânda cheie și a păstrat nemodificate rezervele minime obligatorii ale băncilor. Decizia este în linie cu așteptările analiștilor.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Banca centrală notează creșterea inflației peste așteptări de la 3,75% în mai la 3,94% în iunie, evoluție care vine însă din elemente în afara controlului său, cum ar fi din scumpirea combustibililor și a legumelor și fructelor.
Rata inflației de bază, care este urmărită mai atent de băncile centrale pentru că acoperă prețurile influențate mai mult de politica monetară, și-a oprit tendința descendentă și chiar a crescut în iunie la 2,9% de la 2,8% în mai, evoluție pusă pe seama cererii mai mari de consum din economie, care vine peste scumpirile unor mărfuri.
BNR se așteaptă la o inflație mai ridicată decât estima anterior (4,1% la finele lui 2021) pentru următorii doi ani, fiind revizuită în sus considerabil prognoza pe termen scurt. Noile date vor fi prezentate luni, 9 august.
Creșterea consistentă în luna iulie a prețurilor produselor energetice – gaze naturale, energie electrică și combustibili - are o contribuție cumulată estimată de circa 1 punct procentual la creșterea anuală a IPC, date care nu au fost luate în calcul la prognoza anterioară.
Economia a recuperat aproape integral încă din primul trimestru scăderea cauzată de criza COVID-19 de anul trecut, notează banca centrală, și a trecut la un exces de cerere cu două trimestre mai rapid decât era anticipat.
BNR se așteaptă ca economia să fi crescut în continuare în trimestrul 2, la un ritm mai scăzut decât cel din primul trimestru (când a surprins analiștii), dar mai alert decât cel anticipat în mai. Banca notează creșterile din comerț, în serviciile pentru populație, construcții și industrie.
Creșterea cazurilor de COVID-19 și noua tulpină delta sunt notate printre riscurile importante pentru perspectiva pe termen scurt, mai ales în contextul încetinirii vaccinării. Alte incertitudini și riscuri vin din politica fiscală, îndeosebi ca urmare a rectificării bugetare și a aprobării (care întârzie) a Planului de redresare și reziliență.
„Consolidarea fiscală/bugetară este vitală pentru stabilitatea economică, pentru atenuarea impactului șocurilor inflaționiste”, arată BNR.
Banca mai arată și că piața muncii s-a îmbunătățit, dar că persistă incertitudini legate de perspectiva apropiată a situației epidemiologice și de implicațiile sistării unor programe de sprijin guvernamental.
Creșterile de prețuri ale materiilor prime și perspectivele accelerării inflației la nivel mondial sunt notate, de asemenea, printre riscuri.
