Profit.ro a scris anterior, folosind estimări ale Comisiei Europne, că datoria statului român va ajunge anul acesta la 1.130 miliarde lei, 59% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile vor depăși în premieră 3% din PIB, urmând ca în 2026 România să devanseze chiar Grecia la ponderea în economie a cheltuielilor statului cu dobânzile.
La final de 2024, datoria era de 964,4 miliarde lei (53,9% din PIB), iar la final de 2019, se situa la 372,9 miliarde lei (35% din PIB). Creșterea accelerată a datoriei este rezultatul deficitelor bugetare mari din ultimii ani, care au dus la situația dificilă din prezent a finanțelor publice.
Datoria a trecut pragul psihologic de 1.000 de miliarde de lei în aprilie.
De asemenea, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat recent că la momentul adoptării bugetului, cheltuielile cu dobânzile au fost ”sever subevaluate”, precizând că acest lucru a fost corectat la prima rectificare. Acesta a menționat că România va ajunge la aproape 60% datorie până la sfârșitul anului, având în vedere toate cheltuielile care trebuiau acoperite în contextul bugetului deja aprobat.
Ritmul de creștere a datoriei statului de la o lună la alta depinde de cum sunt concentrate împrumuturile mari (în special emisiunile de bonduri pe extern) pe parcursul anului, dar și de scadențele majore la plata datoriei existente. De asemenea, datoria ca pondere în PIB depinde de revizuirile de PIB ale INS, dar și de momentul la care se face calculul, regula fiind să fie luate ultimele patru trimestre. În general, PIB nominal pentru noul trimestru care intră la calcul este semnificativ mai ridicat decât în cel care este exclus (se iau cele mai recente patru trimestre pentru care sunt date disponibile). Guvernul așteaptă în perioada următoare un efect pozitiv în ce privește ponderea datoriei în PIB din acest mod de calcul.
Deteriorarea finanțelor publice ale României, cu acumularea rapidă de datorie și dobânzile mari percepute de piețele financiare de la un debitor a cărui bonitate s-a deteriorat puternic în ultimii ani, va aduce România în postura ca în 2026 să dea pe dobânzi 9,6% din veniturile totale ale statului, mai mult decât orice altă țară UE și peste Ungaria, Grecia sau Italia, state cu niveluri de îndatorare mult mai ridicate, arată calculele Profit.ro.
De ce este important: Cu o îndatorare care va trece de 60% din PIB, costuri cu dobânzi de peste 3% din PIB, deficite bugetare uriașe (anul trecut 9,3% în termeni ESA, iar anul acesta 8,4%) și rate reduse de creștere economică (0,8% anul trecut, 0,6% anul acesta și 1,2% anul următor), România are una dintre cele mai dificile situații din UE în ce privește datoria și finanțele publice. Statul român dă deja o parte mare din veniturile anuale pe dobânzi, dar anul următor va ajunge pe prima poziție în UE cu aproape 10% din venituri cheltuieli doar cu dobânzile.
De asemenea important: Având în vedere situația critică a finanțelor țării, România a luat în vară un prim set de măsuri de austeritate, în principal creșteri de taxe, pentru stabilizarea finanțelor statului. Măsurile au fost apreciate ca necesare și adecvate de către piețele financiare, dar și de către Comisia Europeană, care a anunțat recent că nu va propune, în această etapă, suspendarea de fonduri UE destinate României, iar procedura de deficit excesiv, deschisă încă din 2020 pentru încălcarea regulilor de deficit bugetar, va fi pusă în așteptare, având în vedere că România a luat măsuri adecvate în direcția restabilirii stabilității finanțelor publice.
Situația ar trebui să se stabilizeze în anii următori, dacă politicienii de la guvernare respectă angajamentele asumate în planul fiscal pe șapte ani încheiat de România cu Comisia Europeană pe finalul anului trecut.
Deficitul ar trebui să coboare ca urmare a implementării acestui plan sub 3% din PIB și să așeze gradul de îndatorare, iar astfel și dobânzile, pe o traiectorie sustenabilă. Dobânzile statului au început să se mai tempereze în a doua jumătate a anului, după ce situația gravă și lipsa de acțiuni a guvernanților din prima jumătate a anului a pus presiune pe costurile de împrumut.
Evoluția datoriei statului
