Sistemul bancar a trecut din nou pe excedent de lichiditate la începutul anului 2022, ceea ce s-a transpus într-o scădere de aproape jumătate de punct procentual a dobânzilor pe termen scurt. Banca Națională a României a sterilizat pe deoparte lichiditatea în exces și pe de alta a furnizat băncilor cu poziții deficitare bani prin operațiuni repo bilaterale.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Băncile au trecut de la un deficit mediu zilnic de lichiditate de 4,7 miliarde de lei în decembrie 2021 la un excedent de 1,9 miliarde de lei în prima lună a anului 2022.
Poza lichidității pe luna trecută arată o situație dezechilibrată. Unele bănci au fonduri în exces pe care le plasează la BNR, în timp ce altele au nevoie de bani pentru a închide pozițiile bilanțiere și merg la banca centrală pentru împrumuturi.
BNR a luat prin operațiunile săptămânale de atragere depozite 5,3 miliarde de lei/zi de la bănci, iar băncile au mai plasat la facilitatea permanentă de depozit încă 2,4 miliarde de lei/zi. În același timp, BNR a introdus bani în sistem prin operațiuni repo bilaterale de 5,8 miliarde de lei (medie zilnică).
Din toamna anului trecut, BNR a trecut la controlul ferm al lichidității din piața monetară, ceea ce înseamnă că banii în exces, dacă există, trebuie sterilizați, astfel încât dobânzile pe termen scurt să vină cel puțin la nivelul dobânzii cheie, dacă nu la cel al dobânzii Lombard.
Astfel, BNR a furnizat băncilor bani mai ieftin prin repo, unde dobânda este egală cu cea cheie – majorată de la 1,75 la 2% în ianuarie -, față de finanțarea Lombard, unde dobânda este mai mare cu un punct procentual – majorată de la 2,5 la 3% în ianuarie, după modificarea coridorului.
În aceste condiții, în loc ca dobânzile să-și continue creșterea în ianuarie - în linie cu necesitatea ca banca centrală să controleze inflația care a ajuns la peste 8% anul trecut -, acestea au scăzut față de decembrie de la 2,12% la 1,64%. Pe baza acestor rate este calculat și indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care se aplică oricum cu o întârziere de jumătate de an din cauza modului este conceput.
Dobânzile pe termen scurt au venit luna trecută chiar mai jos decât în octombrie (când erau la 1,7%), prima lună în care BNR a majorat dobânda cheie în noul ciclu de întărire a politicii monetare.
Situația este însă în schimbare. Dacă în 17 ianuarie băncile depuneau la licitația săptămânală (cu termen la 7 zile) a BNR 16,8 miliarde de lei, în ultimele trei săptămâni BNR nu a mai tras niciun leu din piață, semn al scăderii lichidității începând cu ultima săptămână a lunii ianuarie.
De altfel, ratele pe termen scurt au crescut în prima săptămână din februarie la o medie de 2,28%, peste rata de politică monetară, dar sub rata Lombard.
Analiștii mizează pe o majorare a ratei BNR la 2,25% la ședința BNR din această săptămână.
