Statul a plătit băncilor aproape 42 milioane de lei pentru default-urile Prima Casă. Cererile de plată au crescut cu 41% în ultimul an

Statul a plătit băncilor aproape 42 milioane de lei pentru default-urile Prima Casă. Cererile de plată au crescut cu 41% în ultimul an
scris 8 dec 2016

În anul cu cele mai mici dobânzi din istorie, numărul de cereri de plată de la bănci pentru creditele neperformante Prima Casă a crescut cu 41% față de 2015 la 767. Prima Casă a “duduit” și în 2016, cu peste 30.000 de garanții de stat acordate până în luna octombrie.

Prima Casă, principalul credit ipotecar al țării, mai rămâne cu băncile din România încă cel puțin cinci ani, potrivit strategiei Guvernului Cioloș de a extinde programul, mai ales pentru locuințele mai noi de cinci ani sau pentru cele consolidate în ultimii cinci ani.

În plină cădere economică și imobiliară, Guvernul Boc lansa în 2009 programul cu garanții de stat pentru a ancora prețurile caselor și pentru ca băncile să nu oprească creditul ipotecar, după o perioadă de frenezie a îndatorării pe 30 de ani în bula din 2007-2008.

Riscurile pentru contribuabili se acumulează. Statul a ajuns la garanții de peste 17 miliarde de lei pentru cele 201.000 de locuințe cumpărate de români prin Prima Casă. Fondul pentru Garantarea Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijloci – care gestionează aceste garanții – numai IMM-uri nu mai garantează, activitatea principală fiind aceea de a ștampila dosare de credit Prima Casă.

A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci! CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci!

Cum garanția este de jumătate din valoarea împrumutului, soldul total al creditelor Prima Casă acordate este de circa 34 de miliarde de lei, dintr-un sold total de credite pentru locuințe de 57,2 miliarde de lei raportat de bănci la BNR.

Cel mai bine a mers Prima Casă când economia și piața imobiliară au început să crească. O treime din aceste credite au fost acordate de bănci în 2015 și 2016.

Statul a plătit băncilor aproape 42 milioane de lei pentru default-urile Prima Casă. Cererile de plată au crescut cu 41% în ultimul an

La acest volum mari de garanții au apărut și cazurile de neplată. Băncile au cerut statului să plătească garanții pentru 767 de credite până la data de 24 noiembrie. Statul a plătit de la buget 41,7 milioane de lei pentru 502 cereri, 129 de solicitări au fost refuzate la plată – Ministerul Finanțelor nu specifică motivele, însă băncile trebuie să îndeplinească anumite proceduri formale pentru a primi garanția de neplată; există inclusiv un termen limită în care pot cere banii. Restul cererilor au fost fie retrase, fie, în 13 cazuri, au fost repuse în vigoare după executare.

Anul trecut, la aceeași dată, erau 542 de cereri de plată, astfel că într-un an creșterea este de 41%. Această evoluție vine în contextul în care și finanțările au crescut, dar și dobânzile, atât la lei, cât și le euro, monedele în stocul de credite Prima Casă, au coborât la cele mai reduse niveluri din istorie, deci sarcina debitorilor a scăzut.

Intervenție pe piață: Persoanele evacuate din case pentru neachitarea creditului ipotecar vor primi în chirie locuințe cumpărate de primării CITEȘTE ȘI Intervenție pe piață: Persoanele evacuate din case pentru neachitarea creditului ipotecar vor primi în chirie locuințe cumpărate de primării

Rata de neperformanță rămâne redusă, însă 85% din aceste credite sunt pe 20 și 30 de ani. Cele mai multe pe 30 de ani. În acest interval este aproape imposibil să nu apară o nouă recesiune. România crește într-un ritm ridicat, cu prognoze bune și pentru următorii ani. La fel se întâmpla și înainte de criza din 2009-2010.

În ultimii 27 de ani, România a trecut prin trei recesiuni adânci (1990-1992, 1997-1999, 2009-2010) cu efectele negative asociate, precum șomajul și scăderea veniturilor. Doar la ultima am avut și debitori persoane fizice cu datorii la bănci și peste 15% nu și-au mai plătit ratele, potrivit statisticilor BNR.

Cei care au împrumutat bani pentru a-și cumpăra o casă înainte de 2009 au pus jos și un avans, care mergea până la 30% sau chiar peste. În Prima Casă avansul - capitalul investit - este de doar 5%, ceea ce face ca pierderea în caz de neplată să nu fie atât de mare.

Debitorii Prima Casă sunt, din start, mai îndatorați decât cei care iau credite standard, potrivit unui raport al BNR, și mai sensibili la creșterea dobânzilor, preconizată să vină începând cu anul viitor, pe fondul creșterii inflației.

După ce plătește garanția băncilor, statul trebuie să vândă imobilul ipotecat pentru a recupera banii. Până acum nu s-a grăbit. Cum ar reacționa Guvernul dacă un numărul rău-platnicilor ar crește puternic într-un interval scurt de timp, atât timp cât avem alegeri din doi în doi ani? Va trece la executarea garanțiilor, eventual într-o piață în scădere?

Inițiatorul Legii dării în plată, deputatul liberal Daniel Zamfir, a venit deja cu o inițiativă prin care să acorde debitorilor Prima Casă înlesniri la plată și chiar moratorii.

Strategia Guvernului Cioloș, care își încheie în scurt timp mandatul, este de a da băncilor garanții de încă 10 miliarde de lei în următorii cinci ani, care să susțină credite de 21-22 de miliarde de lei.

Aceste garanții, deși trebuie plătite în caz de default, nu sunt incluse în datoria publică a României.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
prima casa
garantii prima casa
credite prima casa
restantieri prima casa