Banca Națională a României (BNR) a anunțat că aurul aflat în custodie la Banca Angliei aparține în continuare României și nu poate fi folosit decât la instrucțiunile exprese ale BNR.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Anunțul este o reacție la acuzațiile apărute în cadrul unei emisiuni de televiziune, iar BNR respinge insinuările care pun în discuție certificarea și legalitatea administrării rezervei internaționale, scrie News.ro.
BNR susține că menținerea aurului în custodie la Banca Angliei are ca scop, în primul rând, garantarea faptului că România dispune de o rezervă de aur standardizată și disponibilă a fi utilizată ca garanție în cazul unor operațiuni de finanțare a țării în situații de criză, iar aurul nu poate fi folosit decât la instrucțiunile băncii centrale.
”Aurul aflat în custodie la Banca Angliei aparține în continuare României – și nu poate fi folosit decât la instrucțiunile exprese ale Băncii Naționale a României. O eventuală valorificare a stocului de aur ar implica o forma sau alta de înstrăinare, chiar dacă rămâne depozitat la Banca Angliei. Deciziile de natură strategică privind administrarea rezervei internaționale a României (aur plus valute convertibile) se aprobă, conform legii, de către Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României”, se arată în comunicatul BNR.
Pentru păstrarea în custodie, custodele – în acest caz Banca Angliei - nu remunerează pe cel căruia îi prestează servicii, potrivit BNR.
”Ca atare, Banca Angliei nu plătește dobândă pentru aurul aflat în custodie nici unui client, fie bancă centrală sau comercială. Nici banca centrală a României, nici cea a Poloniei, nici cea a Bulgariei, nici cea a Italiei, etc. nu primesc dobândă pentru aurul aflat în custodie la Banca Angliei și este firesc să fie așa”, se arată în comunicat.
Totodată, BNR susține că apetitul față de risc diferă între băncile centrale și chiar de-a lungul timpului în cazul aceleiași bănci centrale, în funcție de condițiile pieței.
”În cazul BNR, obiectivele principale urmărite în activitatea de administrare a rezervelor internaționale rămân siguranța și lichiditatea, pentru a consolida bonitatea financiară internațională a României și pe această bază, a reduce costurile de finanțare internațională ale țării. Preocuparea majoră a Băncii Naționale la nivelul activității de administrare a rezervelor internaționale este, în consecință, practicarea unui management prudent și eficace al rezervelor, centrat pe diversificarea riscurilor bilanțiere ale instituției, siguranța și lichiditatea plasamentelor. Obținerea unei performanțe investiționale cât mai ridicate este un obiectiv secundar, urmărit pe termen lung”, se arată în comunicat.
Totodată, plasarea aurului sau a altor active de rezervă în depozite la bănci comerciale sau alte tipuri de instituții financiare, în operațiuni de arbitraj sau de tip speculativ, se face cu un risc - unul din cele mai importante fiind cel de contrapartidă, potrivit BNR.
”Acest risc a crescut semnificativ odată cu ultima criză majoră, și deși a scăzut între timp, nu a revenit la nivelul pre-criză. Materializarea acestui risc ar presupune chiar pierderea cantității de aur plasată la acea contrapartidă”, se arată în comunicat.
În plus, programele de repatriere ale aurului anunțate de unele bănci centrale au vizat mai puțin aurul de la Londra, principalul centru de tranzacționare de pe piața aurului. Astfel, bănci centrale precum cele ale Germaniei sau Olandei au repatriat într-adevăr o parte din cantitatea de aur depozitată în străinătate, dar cu predilecție pe cea din diferite alte centre (Paris, New York), potrivit BNR.
