Majorarea și introducerea în debutul anului viitor a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, al căror impact va fi inflaționist, deși relativ modest și tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflației peste cea evidențiată în prognoza din luna august, potrivit Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 5 octombrie 2023.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din august, care anticipa coborârea acesteia la 7,5% în decembrie 2023, la 4,4% în decembrie 2024 și la 3,8% la finele orizontului proiecției. S-a sesizat că descreșterea așteptată a ratei anuale a inflației este atribuibilă tot factorilor pe partea ofertei, mai cu seamă efectelor de bază și ajustărilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, dar și recoltei bogate de legume-fructe pe plan intern, precum și plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, prezumată a fi prelungită cu încă trei luni", se spune în minuta BNR.
Conform sursei citate, efectele dezinflaționiste astfel exercitate vor fi receptate în principal pe segmentul energiei și pe cel al alimentelor - deopotrivă procesate și cu prețuri volatile -, afectând pe mai departe inclusiv dinamica inflației de bază, iar, în ansamblul lor, vor fi mai intense în perspectivă apropiată decât s-a previzionat anterior și contrabalansate doar în mică măsură de creșterea relativ mai pronunțată a dinamicii prețului combustibililor, pe fondul ascensiunii peste așteptări a cotației petrolului, au remarcat membrii Consiliului.
"Dincolo de orizontul apropiat de timp, balanța riscurilor decurgând din acțiunea factorilor pe partea ofertei înclină însă evident în sens ascendent, dată fiind perspectiva majorării și introducerii în debutul anului viitor a unor taxe și impozite indirecte în scopul continuării consolidării bugetare, al căror impact inflaționist, deși relativ modest și tranzitoriu, va ridica pe termen scurt traiectoria descrescătoare a ratei anuale a inflației peste cea evidențiată în prognoza din luna august, situată încă considerabil deasupra intervalului țintei, au semnalat în mai multe intervenții membrii Consiliului. Influențe inflaționiste ar putea să vină pe termen scurt și din modificările de impozite directe și din eliminarea unor facilități fiscale recent aprobate, precum și din eventuala majorare succesivă a nivelului salarizării minime, de natură să afecteze costurile firmelor, au susținut mai mulți membri ai Consiliului", susține BNR.
În același timp, s-a convenit că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste mai intense, dar în atenuare mai pronunțată pe orizontul apropiat de timp decât în prognoza precedentă, în condițiile în care noile evaluări indică o decelerare semnificativă a creșterii trimestriale a PIB în a doua parte a anului, inclusiv în raport cu previziunile, după avansul peste așteptări din trimestrul II. Evoluțiile implică o restrângere relativ mai alertă a excedentului de cerere agregată în semestrul II 2023 și revenirea acestuia la finele anului în linie cu prognoza din august, dar și o redresare a dinamicii anuale a PIB, de la nivelul scăzut atins în trimestrul II, au remarcat membrii Consiliului.
Totodată, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, formarea brută de capital fix a rămas probabil în trimestrul III principalul determinant al creșterii economice, iar un nou impact expansionist, chiar în creștere, este posibil din partea exportului net, în condițiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a continuat să-și mărească ecartul pozitiv față de cea a importurilor în prima lună a trimestrului III, scrie Agerpres.
Pe acest fond, deficitul comercial și-a accentuat considerabil declinul în termeni anuali în iulie, în timp ce deficitul de cont curent și-a temperat semnificativ descreșterea față de perioada similară a anului precedent, în principal ca urmare a înrăutățirii soldului balanței veniturilor primare, au constatat membrii Consiliului.
Dincolo de finele anului curent, BNR menționează că incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale și din pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce se prefigurează a fi implementat în anul 2024, de natură să conducă la slăbirea și epuizarea mai rapidă a presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali și la revenirea mai devreme a ratei inflației în interiorul intervalului țintei comparativ cu previziunile din august, au arătat în mod repetat membrii Consiliului. În același timp, programul de ajustare fiscală va accentua corecția deficitului de cont curent, odată cu reducerea celui bugetar, cu implicații favorabile inclusiv asupra costurilor de finanțare a economiei și a comportamentului cursului de schimb al leului, au reiterat membrii Consiliului, evidențiind și relevanța acestui program din perspectiva procedurii de deficit excesiv și a angajamentelor asumate, dar și a condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE.
În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, precum și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Totodată, au fost reliefate incertitudinile și riscurile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generate de războiul din Ucraina, precum și de performanțele sub așteptări ale economiilor europene din perioada recentă.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00%; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 6,00%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
