Criza bugetară a Germaniei a dat un nou impuls reformării limitelor autoimpuse pentru împrumuturile guvernamentale, chiar și în rândul conservatorilor din opoziție, deoarece foamea de investiții atât de necesare depășește obsesia politică anterioară pentru corectitudinea fiscală, transmite Reuters.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
O hotărâre a Curții Constituționale din 15 noiembrie împotriva unei manevre bugetare pentru a ocoli ”limita datoriei” Germaniei a dat peste cap planurile financiare ale coaliției cancelarului Olaf Scholz.
De asemenea, hotărârea a indicat că guvernul actual și cele viitoare ar trebui să respecte spiritul pragului respectiv, care limitează un deficit bugetar structural al guvernului la 0,35% din produsul intern brut, chiar dacă nevoile de cheltuieli cresc, scrie News.ro.
Liderii de afaceri și politici se tem că Berlinul nu va putea finanța răspunsuri la provocările tot mai mari, de la schimbările climatice la războiul din Ucraina.
Cea mai mare economie a Europei a suferit deja ani de subinvestiții cronice, contribuind la stagnarea sa actuală, spun economiștii.
Solicitările pentru reforma regulii bugetare sunt în creștere, chiar și în rândul conservatorilor, a căror plângere a determinat decizia instanței.
Cei care se află la putere la nivel de stat și care trebuie să se ocupe singuri de consecințele hotărârii sunt deosebit de deschiși la o nouă dezbatere.
Subvenții de stat convenite cu producătorul american de cipuri Intel pentru fabricile planificate în Saxonia-Anhalt - considerate ca fiind esențiale pentru tranziția Germaniei către o economie neutră în privința carbonului - sunt acum în aer, de exemplu.
”Este vorba despre investiții strategice – trebuie să existe o modalitate (de a le finanța). În caz contrar, aceste tehnologii vor merge în Statele Unite”, a declarat pentru Reuters premierul conservator de land Reiner Haseloff.
Subinvestiția germană este deja de aproximativ 300 de miliarde de euro în ultimul deceniu, față de alte economii cu rating AAA, potrivit Scope Ratings.
Haseloff a fost unul dintre cei 10 membri de rang înalt ai Uniunii Creștin Democrate (CDU) sau ai partidului său frate bavarez, Uniunea Socială Creștină (CSU), cu care Reuters a vorbit, care s-a referit la ideea necesității unei reforme care să permită investiții mai mari fără a se renunța la prudență fiscală.
Alții chiar au început să facă o campanie publică pentru reformă.
”Așa cum spun de mult, trebuie să ne temem că limitarea datoriei devine din ce în ce mai mult o frână pentru viitor”, a declarat primarul Berlinului, Kai Wegner, pe platforma de socializare X.
Totuși, reformarea limitei de ândatorare ar însemna schimbarea constituției, care necesită o supramajoritate de două treimi în parlament și încă pare departe de realizare.
