Certificatele de trezorerie pe 12 luni au atras subscrieri de trei ori mai mari decât prospectul de 500 de milioane de lei. Finanțele au împrumutat în cele din urmă 1,2 miliarde de lei, la un randament mediu de 6,11% pe an, ușor sub cel din piața secundară de la fixing de 6,17% pe an.
Precedentul împrumut pe 12 luni, din 22 aprilie, s-a făcut la 6,35% pe an.
Luni, tot pe o cerere de trei ori peste prospect, Finanțele luau aproape 630 de milioane de lei pe 5 ani, la un randament de circa 7% pe an.
Titlurile de stat românești s-au apreciat în ultimele două zile, pe fondul contextului extern favorabil, în condițiile în care a revenit apetitul pentru risc al piețelor, în speranța încheierii războiului din Orientul Mijlociu, care ar permite o deblocare a Strâmtorii Ormuz.
Randamentul titlurilor pe 10 ani în lei a coborât la fixingul de joi cu 25 de puncte de bază, la 6,91% pe an, după ce miercuri scăzuse cu 11 puncte de bază. Randamentul a revenit astfel sub nivelurile de dinainte de criza politică, ce a culminat cu demiterea guvernului Bolojan marți.
Piața s-a poziționat pentru o rezolvare rapidă a crizei politice, adică așteaptă formarea unui guvern similar ca structură politică celui care tocmai a fost dat jos de alianța dintre PSD și AUR, după ieșirea social-democraților de la guvernare. Erste atenționează însă că declarațiile și pozițiile PNL și USR sugerează că lucrurile nu se vor mișca chiar rapid.
De notat că randamentele se mențin încă peste nivelurile de la jumătatea lunii aprilie, când scăzuseră la 6,65% pe an -după armistițiul SUA-Iran -, respectiv sub cele de la finele lunii februarie, înaintea atacului SUA/Israel asupra Iranului, când scăzuseră la sub 6% pe an.
Țările din regiune au beneficiat de asemenea de o reducere a randamentelor în ultimele zile.
România rămâne totuși cu cele mai ridicate dobânzi din regiune.
Următoarea clasată, Ungaria, plătește sub 5,9% pe 10 ani, deși până de curând avea costuri similare sau chiar mai ridicate decât cele ale României. Victoria opoziției în alegerile parlamentare a adus însă un val de optimism pentru investitori, care se așteaptă la schimbarea politicii economice și fiscale și la deblocarea fondurilor europene.
Polonia are un randament de circa 5,6% la 10 ani, în timp ce Cehia plătește 4,8% pe an.
Costul cu dobânzile atinge în acest an 3% din produsul intern brut, fiind în creștere rapidă în ultimii ani, pe fondul deficitelor bugetare ridicate, care au urcat datoria publică la 60% din PIB și o vor duce în următorii ani în jurul a 70% din PIB, nivel dublu celui de 35% din PIB de la finele lui 2019.
În 2026 ajung la scadență datorii de circa 30 de miliarde de euro, la care se adaugă un necesar de circa 24-25 de miliarde de euro pentru finanțarea deficitului pe anul în curs - estimat la 6,2% din PIB.
Leul își oprește declinul
Leul și-a oprit deprecierea față de euro, după ce miercuri scăzuse cu 1% la un nou minim istoric. De la începutul crizei politice, euro a crescut cu 3,4% față de leu.
În ultimele două zile, euro a scăzut cu 0,3% față de coroana cehească, cu 0,7% față de zlotul polonez și cu 2,6% față de forintul maghiar.
„Această evoluție este determinată de factori globali, în special de vestea că SUA a prezentat un memorandum de înțelegere de o pagină care ar putea redeschide treptat Strâmtoarea Ormuz și ridica blocada americană asupra porturilor iraniene”, arată un raport Erste.
De la începutul anului, leul are cea mai slabă evoluție. Euro a crescut cu 0,3% față de zlot, cu 0,6% față de coroana cehească și a scăzut cu 7,2% față de forint.
