Guvernul Bolojan a căzut la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Criza politică a accelerat în ultimele două săptămâni, după ce PSD a ieșit de la guvernare. Activele în lei au reacționat prin scăderi, cele mai vizibile fiind cele ale monedei naționale.
„Impasul politic a dus la subperformanța obligațiunilor guvernamentale din România și la slăbirea leului la un minim istoric față de euro”, arată Erste.
Partidele parlamentare ar trebui acum să treacă la negocieri pentru formarea unei noi majorități. PSD insistă pentru o reluare a coaliției, după eliminarea premierului Bolojan. Președintele Nicușor Dan urmează să nominalizeze un premier, susținând că dorește o coaliție pro-Occidentală. Erste avertizează însă că lucrurile nu sunt atât de simple.
„Animozitatea sporită dintre cele patru partide care au format coaliția de guvernare nu indică o rezolvare rapidă a crizei politice în acest moment. PNL de centru-dreapta și reformiștii USR au adoptat rezoluții interne care exclud o majoritate guvernamentală reînnoită cu PSD de centru-stânga. Cu toate acestea, piețele par să prevadă o rezolvare relativ rapidă a crizei”, notează analiștii Erste Katarzyna Rzentarzewska și Juraj Kotian.
Pe de altă parte, UniCredit consideră că cel mai probabil scenariu este acela al unui guvern format pe osatura fostei coaliții, poate cu mai puține partide, și că mediul politic este presat și de amenințarea instabilității financiare, inclusiv prin semnalele pe care le transmite cursul de schimb.
Euro a urcat de la sub 5,1 lei/euro, prag impus de banca centrală în ultimul an, până la un nou maxim istoric de 5,2999 lei/euro, pentru ca mai apoi să se tranzacționeze în banda 5,25-5,27 miercuri, după prânz.
Evoluția din ultimele zile a dus leul la o depreciere de 3,4% în acest an, cea mai slabă performanță din regiune.
Deprecierea leului vine chiar într-un context extern ameliorat pe piețele internaționale, care sunt în creștere ca urmare a speranțelor de pace în Orientul Mijlociu, care să ducă la detensionarea piețelor de energie.
Petrolul Brent s-a ieftinit miercuri cu peste 7%, spre 100 de dolari/barilul. Euro a crescut față de dolar și a scăzut față de monedele din regiunea Europei Centrale și de Est: -0,2% față de coroana cehească, -0,4% față de zlotul polonez și -0,7% față de forintul maghiar.
Randamentele la titlurile de stat în lei pe 10 ani urcaseră cu circa un sfert de punct procentual în ultimele două săptămâni. Acestea par însă să fi profitat mai mult de contextul global și miercuri randamentul a coborât de la 7,28% la 7,17% pe an.
Inflație mai mare
Erste majorează prognoza de inflație medie pentru acest an la 8%, ca urmare a deprecierii recente a leului și transmiterea relativ ridicată a cursului valutar asupra inflației.
Anterior, prognoza de inflație medie pentru acest an era de 7,7%, de departe cea mai mare din regiune, unde media așteptată este de 3,8%.
BNR nu mai reduce dobânda cheie în acest an, ar putea crește dobânzile interbancare
Erste vedea până de curând o posibilă reducere a ratei cheie în ședința din noiembrie, în contextul complicat al războiului din Golf, care a complicat calculele de inflație. Acum, banca austriacă vede o menținere a ratelor de dobândă încă un an, adică până în primăvara lui 2027.
„Deși creșterile ratelor dobânzilor sunt foarte puțin probabile, BNR ar putea înăspri gestionarea lichidității pentru a contracara presiunile de depreciere a cursului valutar”, avertizează Erste.
Excedentul de lichiditate era de 35,5 miliarde de lei în martie, în scădere cu aproape 10 miliarde de lei față de luna precedentă. O scădere suplimentară a acestuia sau chiar trecerea pe deficit de lichiditate a băncilor comerciale în raport cu banca centrală ar duce la o creștere a dobânzilor la tranzacțiile interbancare (pe baza cărora se calculează IRCC) și a cotațiilor ROBOR.
În mai-iunie 2025, la precedenta criză politică iscată de după primul tur al alegerilor prezidențiale, intervențiile BNR de peste 7 miliarde de euro au dus la trecerea pe deficit de lichiditate și la creșterea dobânzilor interbancare.
În acest moment, ratele la tranzacțiile interbancare sunt în jurul ratei facilității de depozit de 5,5% pe an. În mai-iunie anul trecut au urcat dincolo de nivelul ratei cheie de 6,5% și s-au apropiat de 7% pe an.
Ținta de deficit e fezabilă, fondurile PNRR sunt în pericol
Deficitul bugetar pe primul trimestru a scăzut la 1% din PIB, față de 2,3% în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce oferă o anumită marjă de manevră fiscală pentru a îndeplini ținta planificată de 6,2% din PIB la finele anului, consideră Erste.
„România mai are de adoptat unele reforme pentru a îndeplini etapele necesare pentru a absorbi fondurile PNRR, care sunt în pericol dacă instabilitatea politică persistă”, avertizează analiștii băncii austriece.
„Sprijinul politic necesar pentru a îndeplini în mod constant obiectivele pe termen mediu de consolidare fiscală a fost menționat ca o preocupare de către agențiile de rating”, adaugă aceștia.
România are cel mai scăzut rating recomandat investițiilor, cu perspectivă negativă de la cele trei mari agenții, în condițiile în care în ultimii ani a înregistrat deficite bugetare foarte ridicate: 9,3% din PIB în 2024, 7,9% din PIB în 2025. Datoria publică a urcat de la 35% în 2019 și 49% din PIB în 2023 la 60% și este estimată să depășească 70% în următorii ani, în condițiile deficitelor ridicate și a unei creșteri economice mai lente.
