Banca Națională a României (BNR) va înainta autorităților un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„Pentru ca eforturile noastre să fie eficiente și durabile, avem nevoie de sprijinul concret al instituțiilor statului român și al societății civile. Un astfel de demers ar fi eficient dacă ar fi imun la ciclurile electorale și la calculele politice pe termen scurt. Ambele sunt utile și legitime într-o democrație, însă abuzul de aceste unelte împiedică formarea unui consens și, mai ales, lipsește de constanță niște eforturi care trebuie să fie, de fapt, naționale.
Tocmai de aceea, după epuizarea crizei politice pe care o traversăm, Banca Națională a României va înainta autorităților un memorandum prin care va propune o nouă strategie în abordarea problemei tezaurului nostru de la Moscova.
Aș reaminti că, în anul de grație 1918, situația geopolitică a Europei era mult mai complicată și mai gravă decât cea de astăzi, dar elitele noastre politice și culturale s-au adunat și au acționat concentric, fapt pentru care rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase la sfârșitul acelui an”, a precizat Mugur Isărescu, la dezbaterea cu tema „Tezaurul Băncii Naționale a României de la Moscova – actualități și perspective”.
Guvernatorul BNR a menționat că în data de 29 aprilie se împlinesc 146 de ani de la înființarea instituției, scrie Agerpres.
„După aproape un secol și jumătate de funcționare, putem spune că Banca Națională a României are capitolul său clar delimitat în istoria modernă a României. Și este vorba de un capitol consistent, în care bilanțul contribuției instituției noastre la progresul societății românești a înregistrat beneficii pe care cercetarea istorică le-a evidențiat în ultimele trei decenii și continuă să o facă. În același timp însă, am avut și pierderi.
Cea mai mare dintre acestea, sau una dintre cele mai mari, este reprezentată de cele 91,5 tone de aur fin transferate în 1916 și 1917 la Moscova. Transferul s-a realizat într-un context militar extrem de nefavorabil României, către singurul aliat cu care aveam graniță comună și cu care împărțeam frontul de Est.
Chiar în acele condiții, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a trecut la încărcarea casetelor cu monede de aur în trenul de la Iași numai după ce reprezentantul Guvernului rus a semnat protocolul româno-rus în care garanta „integritatea valorilor ce vor fi trimise în Rusia de Banca Națională a României atât pe timpul parcursului cu trenul, cât și în timpul păstrării lor la Moscova”.
După cum știți, în pofida protocoalelor cu valoare de tratat internațional, puterea bolșevică a decis confiscarea întregului tezaur românesc în ianuarie 1918″, a afirmat Mugur Isărescu.
El a menționat că problema tezaurului de la Moscova a intrat pe agenda sa de lucru chiar în ziua în care a fost numit guvernator al Băncii Naționale a României, la 4 septembrie 1990.
„Așa cum am mai menționat și cu alte prilejuri, atunci am primit de la fostul guvernator Decebal Urdea dosarul cu cele 166 de documente oficiale referitoare la tezaurul BNR de la Moscova. Alcătuit în 1922, dosarul a fost predat din mână în mână de la guvernator la guvernator, predarea fiind însoțită de un fel de jurământ, care includea angajamentul de a face tot ce este posibil pentru recuperarea tezaurului. În consecință, am respectat jurământul. Începând din anul 1991, Banca Națională a prezentat sistematic opiniei publice interne și externe problematica tezaurului trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și sechestrat de Uniunea Sovietică. Mai întâi a fost o muncă de cercetare, de documentare și de publicare a documentelor pentru reconstituirea traseului istoric al acestei chestiuni și pentru prezervarea memoriei sale. Apoi, am trecut la abordarea chestiunii propriu-zise a recuperării tezaurului”, a explicat Isărescu.
Guvernatorul a afimat că, de peste trei decenii, promovând tematica tezaurului său de la Moscova, în limitele competențelor și puterilor sale, Banca Națională și-a asumat un serviciu de utilitate publică, „acela de prezervare a memoriei istorice, pentru a fi transmisă generațiilor viitoare, ca cel mai solid fundament al drepturilor noastre legitime”.
„Este mai mult decât evident că ceea ce lăsăm moștenire generațiilor următoare reprezintă responsabilitatea noastră, în spiritul viziunii noastre despre temeiurile trecutului în construirea viitorului. De altfel, cred că orice instituție solidă, serioasă, croită și administrată după criteriul meritocrației trebuie să facă asta. Tocmai pentru a conștientiza ce am reușit să facem și ce mai este de făcut, suntem aici pentru a realiza un bilanț al etapei cuprinse între momentul adoptării, la 14 martie 2024, de către Parlamentul European a Rezoluției referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia și momentul prezent. Această etapă a început de fapt în noiembrie 2023, când spuneam, tot în această sală, că am constatat că, în plan extern, chiar la nivelul decidenților europeni, problema Tezaurului BNR evacuat la Moscova era în mare parte necunoscută și că în circuitul public din străinătate, atât cel științific, cât și cel al literaturii de popularizare, nu existau lucrări în limbi de circulație internațională dedicate acestei teme”, a subliniat oficialul BNR.
În acest context, banca centrală a trimis membrilor Parlamentului European două lucrări în engleză: The Romanian National Bank Treasure Taken to Moscow and Never Returned, autor Cristian Păunescu, și Romania’s Treasure and its Destiny, autor colonel Ilie Schipor, istoric militar.
Ulterior, BNR s-a raliat lui Eugen Tomac, membru în Parlamentul European, care a inițiat rezoluția menționată mai sus. În acest context, BNR a organizat în sediul de la Bruxelles al Parlamentului European expoziția „The Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned – a claim older than a century”.
Guvernatorul BNR a menționat că aproape toți parlamentarii români au semnat proiectul de rezoluție, iar aceasta a fost votată cu o mare majoritate.
„După acest moment, acțiunile noastre au continuat la Washington și la Chișinău, dar și în țară, la Sibiu și Pitești, unde a fost prezentată expoziția de mai sus și specialiștii noștri s-au întâlnit cu studenți și profesori, în primul rând, dar și cu un public care nu avea prea multe date despre problema tezaurului. În plus, pentru ca oricine cu bună credință, dar și pentru cei care se îndoiesc și, de ce nu, chiar și pentru cei care perseverează în rele intenții, am inaugurat în toamna anului trecut pe site-ul BNR pagina „Tezaurul Băncii Naționale a României evacuat la Moscova”, care cuprinde: istoricul problemei, inclusiv restituirile parțiale, inventarul tezaurului, expoziția de la Bruxelles. Ce evaluare putem face după această trecere în revistă: în primul rând, Banca Națională a României, și prin ea România, a atins obiectivele de parcurs ale acestei etape, atât prin informarea publicului intern, cât și prin internaționalizarea problemei și introducerea ei pe agenda Uniunii Europene”, a adăugat Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, Comisia comună româno-rusă, din care au făcut parte și reprezentanții Băncii Naționale, nu s-a mai întrunit din noiembrie 2019.
„Dar, în pofida activității extrem de greoaie a acestei comisii, care s-a întrunit de 5 ori în 20 de ani, am înregistrat și un rezultat important, anume faptul că protocolul celei de-a patra sesiuni a reținut că „la nivelul Comisiei comune este agreat faptul că documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internațional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv tezaurul BNR)”. Așadar, existența obligațiilor legate de tezaur a fost recunoscută oficial de partea rusă și consemnată documentar, iar aceasta reprezintă fundamentul eforturilor noastre viitoare. Nu aș vrea să se înțeleagă de aici că renunțăm la abordarea bilaterală, la cadrul de discuții oferit de Comisia comună româno-rusă, dar, pentru a căpăta un plus de consistență, Banca Națională a României propune un nou tip de instituționalizare a acestui dialog, care să țină seama de schimbările politice internaționale aflate în curs și mai ales de perspectiva previzibilă a întoarcerii Rusiei în câmpul dreptului internațional. Sigur că Rusia reprezintă astăzi o sursă de îngrijorare, de pericol, dar această țară are și un istoric pozitiv al restituirilor”, a precizat Isărescu.
El a menționat că se referă la restituirile parțiale către România din 1935 și mai ales la cea din vara lui 1956, dar și la restituirea pinacotecii Galeriei de artă din Dresda, după cum, mai aproape de noi, în 2006, Federația Rusă a restituit Ungariei colecția de carte veche a Colegiului Reformat Calvin din Sarospatak, care, în contextul sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial, a ajuns pe teritoriul URSS.
În acest context, guvernatorul BNR a subliniat că există câteva precedente pe care „România poate clădi”.
