Finanțele au emis titluri de 400 de milioane de lei scadente în februarie 2029, o valoare egală cu cea de prospect, pe o cerere de 610 milioane de lei de la bănci.
Randamentul mediu a fost de 6,52% pe an.
Totodată, a vândut și titluri de 400 de milioane de lei scadente în iulie 2030, la o cerere de aproape 670 de milioane de lei, la un randament de 6,8% pe an, în scădere de la 7% la o licitație similară de la finele lunii martie.
În piața secundară, randamentele au scăzut la fixingul de azi cu 8 puncte de bază la scadența de 10 ani, la 7,02% pe an, și sunt cu 11 puncte de bază sub nivelul de marți. Scăderi mai accentuate au fost la scadența de 3 ani în ultimele două zile, de 20 de puncte de bază, la 6,31%. Față de finele lunii feburarie, înaintea începerii războiului din Orientul Mijlociu, randamentele sunt cu 40-80 de puncte de bază mai mari, în funcție de scadență.
Erste notează demisia miniștrilor PSD din guvernul Bolojan și tranziția la un guvern minoritar.
„Destrămarea coaliției se datorează măsurilor de austeritate care au afectat popularitatea partidelor de guvernământ. Randamentele pe termen lung din România se mențin în jurul a 7%. În această săptămână, performanța pieței obligațiunilor a fost mixtă până acum, dar volatilitatea a fost destul de limitată în regiune”, arată Erste.
Evoluția politică internă vine în contextul în care riscurile venite din războiul din Golf încă persistă.
„Blocada în derulare a Strâmtorii Ormuz și lipsa știrilor despre sfârșitul conflictului, în pofida armistițiului, apasă asupra pieței, cotația Brent crescând din nou peste 100 de dolari pe baril”, arată Erste.
România are de departe cele mai mari dobânzi din regiune. La titlurile în monedă națională pe 10 ani, randamentul este de circa 4,7% în Cehia, 5,5% în Polonia și 5,9% în Ungaria – în cazul celei din urmă fiind în scădere puternică în ultimele săptămâni, pe fondul surprizei alegerilor parlamentare, în care opoziția Tisza a obținut o majoritate constituțională.
România are o datorie publică de circa 60% din produsul intern brut și a încheiat anul trecut cu un deficit ESA de 7,9% din PIB, în scădere de la 9,3% din PIB. Deficitul ar trebui să scadă spre 6,2% în acest an. Polonia se găsește într-o situație similară privind nivelul datoriei și al deficitului, ceea ce naște îngrijorări privind sustenabilitatea datoriei în situația în care consolidarea fiscală este întârziată.
„Aceasta este cea mai presantă problemă în România, deoarece țara riscă, de asemenea, să piardă ratingul de credit recomandat investițiilor dacă perspectivele fiscale nu se îmbunătățesc”, avertizează Erste.
În regiune, Ungaria stă mai prost în ceea ce privește nivelul datoriei publice, la aproape 75% din PIB, în timp ce deficitul este notabil, la 4,7% din PIB. Cehia stă cel mai bine, cu datorie publică de 44% din PIB și deficit de 2,1% din PIB.
