VIDEO PROFIT TV Vasile Godîncă-Herlea, Impetum Group: Firmele cu datorii au la îndemână mai multe metode de restructurare și trebuie să le acceseze cât mai rapid pentru a nu croniciza boala

VIDEO PROFIT TV Vasile Godîncă-Herlea, Impetum Group: Firmele cu datorii au la îndemână mai multe metode de restructurare și trebuie să le acceseze cât mai rapid pentru a nu croniciza boala
scris 25 feb 2021

Peste 7.000 de firme cu datorii la stat de peste 1 milion de lei fiecare existau în România la finele anului trecut, datoriile lor cumulate apropiindu-se de 73 miliarde de lei. Dacă 4.500 dintre acestea au intrat deja în insolvență, restul de 2.600, care asigură traiul a circa 90.000 de angajați, plus multe altele, care au datorii mai mici de 1 milion de lei, trebuie ajutate și restructurate, a arătat, la Profit TV, Vasile Godîncă-Herlea, Head of Business Development, Impetum Group. Mai multe metode de restructurare sunt la îndemâna comoaniilor în momentul de față, iar altele noi sunt în pregătire în proiecte legislative, a precizat acesta.

La nivelul UE, chiar și înainte de pandemie, aproximativ 200.000 de firme intrau în faliment în fiecare an, adică aproximativ 600 de firme pe zi, iar efectul este pierderea a circa 1,7 milioane de locuri de muncă, spune Vasile Godîncă-Herlea la Profit TV, în emisiunea Profit LIVE, transmisă începând cu ora 18.30 și în care mediul de business vorbește despre situația actuală. Îngrijorător, în opinia sa, este că jumătate din întreprinderile nou constituite nu supraviețuiesc primilor 5 ani pe piață, iar sondajele arată că 42% dintre europeni nu ar demara o afacere de tema eșecului.

“Doar 8% dintre  cei care au trecut printr-un eșec, printr-un faliment mai au curaj să repornească o afacere. În aceste condiții, partea de restructurare, pentru a nu lăsa companiile să ajungă în faliment, în lichidare, e importantă nu doar din perspectiva locurilor de muncă, ci și a curajului oamenilor de a reîncepe o afacere, de a-și da a doua șansă”, arată oficialul Impetum Group, precizând că în perioada următoare vor apărea câteva proiecte de legi foarte importante, inclusiv pentru o directivă ce urmează să se implementeze și în România legată de restructurare.

Creșterea numărului de insolvențe, în contextul crizei, este de așteptat și în România, însă scenariile vehiculate recent, cu 60.000 de firme în pericolsunt considerate exagerate de Vasile Godîncă-Herlea: “O paralelă cu criza din 2008 arată că abia în 2013, deci la 5 ani de la declanșarea crizei, a fost vârful insolvențelor, cu 23.000 de cazuri. Anul trecut au fost sub un sfert, în jur de 5.600 de cazuri. Va fi o crește a numărului de insolvențe în perioada următoare, deoarece criza sanitară și cea economică au afectat destul de grav companiile românești, dar nu va fi un an apocaliptic”.

Cum pot fi însă ajutate firmele cu datorii acumulate să nu ajungă în insolvență și faliment? Specialistul Impetum Group spune că mecanismele de restructurare a datoriilor la bugetul de stat, introduse prin ordonanța nr. 6 din 2019, ulterior actualizată sunt foarte practice și ușor de aplicat în realitate, în ciuda temerilor companiilor de a apela la facilități pe care și le imaginează birocratice și dificile.

VIDEO PROFIT TV - Să ajutăm business-ul. Grad, Renomia SRBA: La RCA, calitatea presupune un preț pe măsură. Dacă urmărim prețul cel mai mic, pretenția de a avea un serviciu de calitate mi se pare ușor antagonică CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT TV - Să ajutăm business-ul. Grad, Renomia SRBA: La RCA, calitatea presupune un preț pe măsură. Dacă urmărim prețul cel mai mic, pretenția de a avea un serviciu de calitate mi se pare ușor antagonică

Prezintă și un exemplu generic. Datoriile la stat sunt compuse din suma de bază și accesorii, dobânzi și penalități accumulate în ani. Dacă ai o datorie de 100 de lei, mai veche de 4-5 ani, ce mai probabil e compusp din 50 de lei principal și 50 de lei accesorii. Prin accesarea OG 6, acei 50 de lei principal pot fi eșalonați pe 7 ani, cu posibilitate de prelungire încă 3 ani, deci pe aproximativ 10 ani, iar restul de 50 de lei, accesoriile, se anulează provizoriu, apot definitiv la finalul perioadei, dacă s-a respectat planul pe cei 7 ani.
În anumite cazuri, când supraîndatorarea este foarte mare și activele companiei mici, se poate reduce chiar și datoria principală cu până la 50%. Luând cei 100 de lei din exemplu, pot fi eșalonați 25 de lei din principal, pe 7 ani, și se anulează restul de 75 de lei.

“Noi chiar am avut recent un caz în care compania avea 360 milioane de lei la stat datorie, compusă din 221 milioane de lei principal și 144 milioane de lei accesorii. Prin accesarea unui plan de restructurare în baza acestei ordonanțe, accesoriile de 144 milioane de lei au fost anulate, iar principalul a fost redus la 50%. Compania a răpmas obligată la plată cu 100 milioane de lei, în loc de 360 milioane, și acelea eșalonate în 7 ani”, povestește Vasile Godîncă-Herlea.

În opinia sa, faptul că statul a acceptat un haircut de circa 250 milioane de lei din creanță presupune o pierdere mai mica decât ar fi avut dacă firma respective intra în faliment: “nu cred că mai recupera statul nici jumătate din cât s-a eșalonat efectiv, din 100 de milioane. Mai mult, prin această operațiune, statul a încasat deja 60 milioane de lei și are un contribuail corect de mâine, pentru că e obligat să plătească la zi toate contribuțiile pentru a-și păstra eșalonarea și anularea de datorii. Statul prin această amnistie de fapt câștigă niște sume, care altfel s-ar putea să nu le recupereze, și nu se mai pierd nici joburi, cu efect în cheltuielile de șomaj”.

Cu toate avantajele oferite de această facilitate, firmele au fost mult timp reticente să o acceseze, temându-se că birocrația este foarte mare. Apoi, refuzurile s-au împuținat, după ce au văzut pe alții aplicând-o, într-un process simplu. “Singurele condiții pe care trebuie să le îndeplinești sunt să ai o datorie la stat în 31 decembrie 2020, să-ți alegi un specialist care să-ți facă planul de restructurare și să supravegheze executarea acelui plan timp de 7 ani de zile și să-ți depui toate declarațiile la zi. Mai sunt și condiții prealabile, să depui notificare că vrei să accesezi această facilitate până la 31 martie, termen limită pe care dacă l-ai ratat nu mai poți beneficia”, spune oficialul Impetum Grup. In opinia sa, nu e exclusă o nouă prorogare a termenului, după cele deja aprobate, însă dar nu ar miza pe certitudinea unei astfel de prorogări, pentru că și bugetul de stat ajunge la fundul sacului.
După ce notifică intenția de accesare a facilității, comoaniile cu datorii trebuie să depunp, până pe 30 iunie, un plan de redresare, iar apoi să respecte ce și-au asumat prin acesta.

VIDEO Profit LIVE TV - Să ajutăm business-ul. Florin Hozoc, Besmax Life Solutions: Doar jumătate din echipamentele pentru plasmă convalescentă primite gratuit de stat au fost folosite. Proiectul unei bănci de plasmă, blocat în birocrație CITEȘTE ȘI VIDEO Profit LIVE TV - Să ajutăm business-ul. Florin Hozoc, Besmax Life Solutions: Doar jumătate din echipamentele pentru plasmă convalescentă primite gratuit de stat au fost folosite. Proiectul unei bănci de plasmă, blocat în birocrație

Avantajele sunt numeroase. “Nu sunt necesare noi garanții, așa cum se cere la eșalonarea clasică pe Codul fiscal, să ai garanții de 130% din valoarea datoriei, iar verificarea făcută de statul este foarte simpla, doar pentru condiții. Dacă ai depus tot ți se acordă facilitatea”, spune Godîncă-Herlea.

Cu cât mai târziu, cu atât mai greu

Partea mai dificilă este plata la zi a datoriilor din anul curent, de după 31 decembrie 2020, după accesarea facilității. “Dacă ai depus planul în martie, trebuie să fi achitat la zi în ianuarie și februarie. Dacă statul a redus și baza datoriei, nu doar penalitățile, trebuie să depui și un avans de 15% din suma eșalonată. Acestea sunt două impedimente”, explică  Vasile Godîncă-Herlea. Spre exemplu, la compania căreia Impetum i-a acordat consultanță în restructurarea datoriei de 360 de milioane de lei la stat, avansul de 15%, împreună cu datoriile curente, însemna 60 milioane de lei. O sumă mare, pe care compania nu și-o permitea, însă a accesat un credit nou care a făcut posibilă reeșalonarea.

“În fapt, cu cât accesezi mai târziu această măsură, e mai rău. Dacă depui planul în martie, achiți ianuarie și februarie, dacă depui planul abia în iunie, deja ai 6 luni acumulate și atunci efortul de a îndeplini această condiție e mai mare și s-ar putea ca unele companii să fie chiar lipsite de cash pentru a achita o perioadă de bulk”, spune oficialul Impetum Grup.
În opinia sa, depunerea planului cât mai repede posibil e importantă și pentru că, în orice restructurare, mai mult de jumătate din succes se datorează accesării la timp, și nu trebuie lăsată boala companiei să se cronicizeze: “Când intri în datorii, activitatea îți este afectată, poți ajunge să vinzi din activele importante, business-ul începe să se distrugă”.

Proceduri de pre-insolvență în pregătire

Metode de restructurare sunt la îndemâna companiilor și pentru alte datorii decât cele acumulate la stat. Tot mai multe firme se vor confrunta cu probleme în plata obligațiilor asumate către bănci sau alți furnizori.

VIDEO Profit LIVE TV - Să ajutăm business-ul. Andrei Nicolae, fondator Uniapply: Dificultatea aplicării la o gamă de programe și universități, principala problemă a elevilor. Universitățile românești trebuie să fie mai vizibile pentru studenți străini CITEȘTE ȘI VIDEO Profit LIVE TV - Să ajutăm business-ul. Andrei Nicolae, fondator Uniapply: Dificultatea aplicării la o gamă de programe și universități, principala problemă a elevilor. Universitățile românești trebuie să fie mai vizibile pentru studenți străini

Pentru acestea, până când va apărea un proiect de lege cu două noi proceduri de pre-insolvență, există posibilitatea de a apela la concordatul preventiv. “E un nume mai vechi, din perioada interbelică, care, în esență, presupune un plan de restructurare, un plan de afaceri cu o renegociere a creanțelor cu toți creditorii sau cu marea lor majoritate. Poate implica reducere de datorii, reeșalonări. În paralel, planul de business trebuie să arate cum îți însănătoșești activitatea astfel încât să-ți poți permite să menții acel plan de redresare propus. Condiția este ca planul să-ți fie votat de 75% dintre creditori”, explică oficialul Impetum Group.

Acest cvorum ridicat de 75%, greu de obținut, este, de fapt, motivul pentru care concordatul preventive este destul de puțin folosit. Prin comparație, în reorganizarea judiciară, prin insolvență, trebuie să obții acordul a doar 30% din creditori ca să poți propune un plan de redresare și judecătorul sindic care verifică validitatea să îl aprobe.

“Spre deosebile de măsurile pe OG 6, unde restructurarea se întâmplă doar în relația cu ANAF, iar ceilalți parteneri de afaceri nu trebuie să afle că ești în aeastă procedură sau sub supraveghere cu planul, concordatul preventiv e și el confidențial, dar se desfășoară în fața unui judecător sindic, cu cunoștința celorlalți creditori. Are o anumită doză de publicitate că tu, ca firmă, ai probleme. Companiile îl accesează destul de rar și din această cauză, dar mai mult pentru că acel cvorum e greu de atins”, spune Godîncă-Herlea.

Noutatea pentru companiile cu datorii, spune oficialul Impetum Group, va veni din implementarea unei directive europene (nr. 2019/1023) care aduce proceduri îmbunătățite de prevenție și redresare, așa încât companiile să nu ajungă în faliment. “Există un pre-proiect de lege și în vară am putea avea un proiect de lege nou, în care va fi reglementat un concordat ameliorat, mult mai functional, și va apărea o procedură în afara insolvenței și în afara instanțelor de judecată. Va fi un fel de restructurare asemăntoare celei pe OG 6, care se va face în condiți de mare confidențialitate și negociere cu creditorii. Cred că aceste două proceduri vin exact la momentul oportun, având în vedere criza sanitară și numărul mare de companii care vor avea probleme”, conchide Vasile Godîncă-Herlea.

viewscnt
Afla mai multe despre
og 6
concordat preventiv
vasile godinca-herlea
impetum grup
restructurare
anaf