' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Noua reglementare, denumită Digital Fairness Act (DFA), urmează să fie prezentată miercuri de comisarul european pentru justiție, Michael McGrath. Propunerea va trebui ulterior negociată cu statele membre și Parlamentul European înainte de a putea intra în vigoare.
Proiectul urmărește să combată așa-numitele ”dark patterns”, tehnici de proiectare a site-urilor și aplicațiilor care manipulează utilizatorii pentru a face achiziții sau a accepta condiții dezavantajoase. Aceste practici ar urma să fie interzise în relațiile comerciale dintre companii și consumatori, scrie News.ro.
Comisia Europeană propune, de asemenea, interzicerea publicității personalizate adresate copiilor și consumatorilor vulnerabili. Companiile care utilizează prețuri dinamice, precum cele pentru biletele al căror cost variază în funcție de cererea în timp real, vor trebui să precizeze câte produse sau bilete sunt disponibile la prețul afișat.
O altă prevedere obligă platformele digitale să ofere utilizatorilor posibilitatea de a dezactiva funcțiile care încurajează utilizarea excesivă sau compulsivă a serviciilor online.
Organizația Finance Watch, care promovează protecția interesului public în reglementarea serviciilor financiare, consideră însă că propunerile nu oferă suficientă protecție persoanelor care investesc online.
”Propunerile privind practicile de manipulare digitală merg în direcția corectă, dar nu sunt suficient de ambițioase pentru a proteja adecvat consumatorii de servicii financiare”, a declarat Peter Norwood, reprezentant al Finance Watch.
Digital Fairness Act reprezintă o nouă inițiativă a Uniunii Europene de înăsprire a regulilor aplicabile marilor companii tehnologice, platformelor de comerț electronic și rețelelor sociale.
În vară, comisarii ANPC au analizat activitatea influencerilor din România și au constatat, în cazul unora, că postările reprezentând publicitate sau colaborări comerciale nu erau marcate în mod constant.
De asemenea, comisarii ANPC au stabilit că 70% dintre influencerii verificați foloseau inteligența artificială pentru a genera conținut, fără să informeze însă consumatorii despre acest lucru.
Reprezentanții ANPC au anunțat că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a participat, alături de alte 20 de autorități de protecție a consumatorilor din întreaga lume, la acțiunea internațională de monitorizare („Sweep”) organizată de ICPEN, desfășurată în perioada 23 martie – 8 aprilie 2026.
În cadrul acestei acțiuni, ANPC a analizat activitatea a zece influenceri din România, evaluând respectarea obligațiilor de transparență în promovarea produselor și serviciilor în mediul online, iar rezultatele au arătat că toți influencerii verificați publicau conținut cu caracter comercial.
”Verificările au evidențiat, însă, că în cazul unora dintre aceștia postările care reprezentau publicitate sau colaborări comerciale nu erau marcate în mod constant, iar, în numeroase situații, mențiunile privind caracterul comercial al conținutului au fost insuficient evidențiate, putând trece cu ușurință neobservate de către consumatori. Totodată, analiza a inclus și utilizarea conținutului generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale. Potrivit constatărilor ANPC, 70% dintre influencerii care au folosit astfel de materiale nu au informat publicul cu privire la utilizarea tehnologiilor AI, diminuând nivelul de transparență necesar unei informări corecte”, au transmis reprezentanții ANPC.
Ei au adăugat că aceste constatări din România reflectă tendințele observate la nivel internațional.
De asemenea, în cadrul acțiunii ICPEN au fost verificați 228 de influenceri, dintre care 92% publicau conținut comercial, însă doar unul din cinci marca în mod corespunzător caracterul comercial al postărilor.
”Într-o economie digitală în care recomandările influencerilor pot influența decisiv comportamentul de consum, transparența nu reprezintă doar o bună practică, ci o condiție esențială pentru protejarea intereselor consumatorilor. Comunitățile online se formează pe încrederea publicului, iar aceasta presupune autenticitate și transparență în comunicare”, a mai precizat sursa citată.
