Sistemul bancar a trecut pe deficit de lichiditate. Dobânzile au crescut GRAFICE

Sistemul bancar a fost într-un deficit mediu zilnic net de lichiditate față de Banca Națională a României de 1,7 miliarde de lei în octombrie, comparativ cu un excedent de 20,8 miliarde de lei în septembrie și de 30,7 miliarde de lei în august.

Băncile au împrumutat, prin operațiuni de tip repo, aproape 6,7 miliarde de lei (stocul mediu zilnic) luna trecută, fiind pentru prima dată după mai-iunie 2025 când BNR furnizează băncilor lichiditate la volume semnificative.

Tranzacțiile s-au făcut pe baze bilaterale, nefiind anunțate licitații. Dobânda a fost egală cu cea cheie de 6,5% pe an. În lipsa repo, băncile ar fi trebuit să apeleze la facilitatea de creditare (Lombard) a BNR, care are o dobândă de 7,5%.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Restructurare la ING România, aproape 80 de angajați vor fi afectați: Vom oferi și oportunități de mobilitate în cadrul ING

Lichiditatea pare să fi fost împărțită neuniform la nivelul sectorului. Unele bănci au avut fonduri în exces pe care le-au plasat la facilitatea de depozit a BNR, unde au obținut o dobândă de 5,5% pe an. Media zilnică a depozitelor a fost de aproape 5 miliarde de lei, în scădere însă de la aproape 21 de miliarde de lei în luna anterioară.

Restrângerea lichidității este cel mai probabil cauzată de presiunea pe cursul de schimb al leului și intervențiile BNR pentru susținerea monedei naționale. Rezervele valutare administrate de BNR au scăzut cu 6,3 miliarde de euro în ultimele două luni, din care doar 3 miliarde de euro se explică prin rambursarea datoriei în valută. Pentru restul operațiunilor nu avem o descompunere precisă, astfel că nu putem atribui toată diferența de 3,3 miliarde de euro intervențiilor valutare. Însă volumul este congruent cu modificarea lichidității interbancare.

Când BNR vinde valută pentru a menține valoarea leului sau pentru a atenua deprecierea acestuia, trage lei din piață, astfel că nivelul general al lichidității scade. Invers, lichiditatea crește când BNR cumpără valută și emite lei. Acest lucru se poate întâmpla direct în piața valutară – ceea ce pune presiune pe deprecierea leului – sau prin tranzacții directe cu Trezoreria. Spre exemplu, încasările din fonduri europene sau împrumuturile în valută sunt schimbate de guvern la BNR pentru a face plățile interne în monedă națională, ceea ce duce în cele din urmă la o creștere a lichidității.

CITEȘTE ȘI Revolut anunță o schimbare semnal de alarmă pentru laboratoarele de AI: a înlocuit Claude Code cu un model chinezesc, reducând costurile cu 90%

Euro a crescut la noi niveluri record față de leu la finele lunii septembrie și începutul lunii octombrie, pe fondul incertitudinilor politice legate de formarea unui nou guvern, care să țină sub control deficitul bugetar. Presiunile s-au atenuat după învestirea cabinetului Niculescu, însă moneda românească rămâne vulnerabilă la mediul volatil extern, în contextul dezechilibrelor macroeconomice.

Restrângerea lichidității de luna trecută s-a văzut în creșterea dobânzilor din piață. Media ROBOR la 3 luni a urcat de la 5,84% în august și 5,87% în septembrie la 6,09% în octombrie, cel mai ridicat nivel de după decembrie 2025.

În același timp, media lunară a tranzacțiilor interbancare, pe baza cărora se calculează trimestrial indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), a urcat de la 5,58% în august și 5,67% în septembrie, la 5,81% în octombrie, cea mai ridicată valoare de după iunie 2025.

Dobânzile la tranzacțiile interbancare, la care băncile se împrumută efectiv între ele, au început să urce începând cu 24 septembrie, la 5,8%, de la 5,5% în ziua precedentă, și au atins apoi un vârf de 6,18% pe 2 octombrie, pentru ca ulterior să scadă la 5,7-5,8% până la finele lunii, cu fluctuații. În prima săptămână din noiembrie, dobânzile interbancare au revenit la 5,6% pe an, aproape de valorile de dinaintea episodului valutar recent.