România rămâne printre statele UE cu cele mai slabe performanțe privind integrarea tehnologiilor digitale în economia națională, potrivit unui raport al Comisiei Europene.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
De vină sunt atât progresele lente înregistrate în general în ceea ce privește adoptarea și utilizarea serviciilor din online, cât și instabilitatea politică, se arată în ediția pentru 2020 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI) elaborat de Comisie.
România ocupă locul 26 în UE la digitalizare, cu un scor general de 40 de puncte, ușor peste punctajele obținute de Grecia și Bulgaria, țări aflate pe ultimele două poziții.
“Pe baza datelor anterioare pandemiei, performanța României a fost identică în patru din cele cinci dimensiuni DESI măsurate. Această situație este cauzată de progresele lente înregistrate în general, dar și de evoluțiile politice, întrucât în România au existat patru guverne diferite în ultimii trei ani”, se arată în raport.
Potrivit Comisiei, procesul de digitalizare a economiei României este întârziat în mare măsură de lipsa competențelor digitale, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale la un nivel cel puțin elementar.
Indicele DESI 2020 este calculat pe baza statisticilor oficiale din 2019 și nu reflectă evoluțiile generate de pandemia de coronavirus. Totodată, punctajele pentru anii anteriori au fost recalculate, pentru a include gradul de acoperire a rețelelor de foarte mare capacitate (VHCN) fixe.
România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea “Conectivitate”, ocupând locul 11 în rândul celor 28 de state analizate. DESI 2020 este ultimul raport care include și Marea Britanie.
Performanțele bune la capitolul conectivitate sunt datorate utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. Aproape jumătate (49%) din locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se pe locul 5 în UE.
“Utilizarea benzii largi a stagnat la 66% dintre gospodării pentru al treilea an consecutiv și se situează cu mult sub media UE de 78%. Concurența puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorii la care țara are rezultate foarte bune, și anume acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate fixe (VHCN) și utilizarea serviciilor în bandă largă de cel puțin 100 Mbps (68% și, respectiv, 49%)”, potrivit raportului.
România a stagnat și în privința indicatorului de utilizare a serviciilor mobile în bandă largă, chiar dacă prețurile conexiunilor au scăzut considerabil, fiind printre cele mai mici din UE.
“Dacă analizăm toate coșurile de produse (fixe, mobile, convergente), România se clasează pe primul loc în UE în ceea ce privește prețurile pentru conexiunea în bandă largă. În ceea ce privește coșurile pentru serviciile mobile și convergente, aceasta se clasează în fruntea clasamentului, cu un indice de 97 și, respectiv, de 91. În ceea ce privește prețurile pentru rețelele fixe în bandă largă, România se situează pe locul al doilea în UE”, arată Comisia.
În ceea ce privește indicatorul privind gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G, România are un punctaj de 21%, similar cu media UE. În total, în România s-a alocat 38% din spectrul armonizat la nivelul UE pentru serviciile de comunicații pe suport radio de bandă largă.
“Deși acordarea de licențe 5G pare să își urmeze cursul, procesul de autorizare împovărător ar putea constitui un blocaj major pentru dezvoltarea infrastructurii 5G”, potrivit raportului.
România este bine poziționată în ceea ce privește absolvenții de studii IT&C (tehnologia informației și a comunicațiilor), plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toți absolvenții, față de o medie de 3,6% în UE. Ponderea specialiștilor IT&C în totalul angajaților rămâne însă sub media europeană (2,2% vs 3,9% în UE).
“Deși există mai multe proiecte gestionate de guvern care vizează îmbunătățirea nivelurilor competențelor digitale în toată țara, rezultatele obținute până în prezent sunt limitate. Întrucât infrastructura digitală și competențele digitale sunt esențiale pentru valorificarea beneficiilor digitalizării, sunt necesare eforturi coordonate și specifice pentru îmbunătățirea competențelor digitale nu doar în școli, ci și în rândul forței de muncă și al persoanelor vârstnice”, notează Comisia.
România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele UE, cu excepția folosirii rețelelor de socializare și a apelurilor video, domenii unde se situează pe locul 6 în clasament.
“În schimb, utilizarea serviciilor bancare online, cumpărăturile, citirea știrilor, precum și consumul de muzică, materiale video și jocuri online sunt cele mai scăzute din rândul statelor membre ale UE, în special din cauza unei lipse de încredere în tehnologia digitală. Nivelul scăzut al utilizării serviciilor bancare online se datorează și faptului că mai mult de doi din cinci adulți români (42%) nu dețin un cont bancar. Doar 3% dintre utilizatorii de internet români vând produse online și doar 4% urmează cursuri online”, conform raportului.
