Fraudă în România la aparate SelfPay și PayPoint. Angajați ai unor magazine, puși să transfere ilegal bani

Poliția din Brașov instrumentează un dosar de înșelăciune cu prejudiciu de 200.000 de lei, victimele fiind societăți care dețin aparate de tip SelfPay și PayPoint. Angajații magazinelor care găzduiau terminalele primeau telefoane în urma cărora erau determinați să transfere ilegal sume de bani, sub pretextul unor operațiuni de mentenanță. Mai multe persoane sunt anchetate în acest dosar, doi dintre suspecți fiind minori cu vârste de 17 ani.

CITEȘTE ȘI Riscurile care nu apar în bilanț: răspunderea penală, o miză tot mai importantă pentru companiile din România. Rolul investigațiilor interne

„Din cercetările efectuate până în acest moment a reieșit că persoanele bănuite, alături de alte cinci persoane pentru care au fost dispuse anterior măsuri preventive, ar fi indus în eroare angajați ai unor societăți comerciale care dețineau aparate de tip SelfPay și PayPoint, prin apelare telefonică și prezentându-se în mod mincinos ca fiind tehnicieni ai operatorilor acestor servicii. Astfel, sub pretextul efectuării unor verificări tehnice sau a unor actualizări de software, aceștia i-ar fi determinat pe angajați să efectueze diferite operațiuni la terminale, prin care erau transferate sume de bani către portofele digitale, conturi de plată sau conturi deschise pe platforme de jocuri de noroc”, se arată într-un comunicat al Poliției.

Conform sursei citate, prejudiciul total cauzat până în acest moment a fost estimat la peste 200.000 de lei, scrie News.ro.

Persoanele implicate în schema infracțională foloseau conturi bancare, precum și conturi deschise pe diverse platforme de plată sau de jocuri de noroc, inclusiv pe numele altor persoane, cu scopul de a ascunde proveniența ilicită a banilor.

Sumele obținute ca urmare a acestor tranzacții erau introduse în circuitul financiar prin intermediul unor pariuri la jocurile de noroc, într-o modalitate despre care polițiștii au stabilit că „oferea o probabilitate de câștig ridicată pentru recuperarea sumei mizate”. Ulterior, banii erau retrași în conturi aflate sub controlul persoanelor implicate, fiind astfel disimulată proveniența acestora.

CITEȘTE ȘI VIDEO Testul fumului a fost trecut cu brio de Tunelul Momaia. Autoritățile pregătesc acum simularea unui accident

Ancheta Poliției a arătat că doi dintre suspecți sunt minori, iar altul are 18 ani, toți trei fiind din județul Galați. Săptămâna aceaasta, marți 3 noiembrie și miercuri, 4 noiembrie polițiștii i-au dus pe cei trei la audieri, suspecții fiind reținuți pentru 24 de ore și introduși în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Brașov.

Cercetările sunt continuate de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Brașov, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, în vederea stabilirii întregii activități infracționale, a prejudiciului și identificării tuturor persoanelor implicate.

Nu este primul caz de acest tip. În luna septembrie, Poliția a declanșat zeci de percheziți după ce angajați ai mai multor magazine care găzduiesc stații de plată a facturilor tip self-pay, la care clienții pot plăti utilități, taxe, viniete și chiar rate, au fost înșelați. 

Persoane neautorizate i-au contactat, s-au recomandat drept alți angajați care fac revizii tehnice ale aparatelor, infractorii îndrumându-i să transfere sume de bani din aparate către conturi de pe platforme de jocuri de noroc sau de pe aplicații alternative.

Cele mai frecvente tipuri de fraudă 

Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” - presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.

Metoda Vishing - oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.

Metoda BNR - începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.

CITEȘTE ȘI Apel către pensionari. Ministrul Muncii vrea cât mai multe pensii plătite pe card. Cât plătește statul pentru plata prin Poștă

Metoda Creditul - schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.

Metoda „Accidentul” - vocea clonată cu Inteligența Artificială presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.

Metoda „Nepotul la ananghie” - vocea clonată cu Inteligența Artificială funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice „Accidentul”, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.