Consultanții în construcții sunt puși la zid. Este pregătită o lege care le trasează obligații și amenzi. Proprietarul CON-A: „La 2 ingineri pe șantier, vin 8 consultanți“

Firmele care furnizează consultanță în construcții vor fi incluse în categoria responsabililor cu asigurarea calității lucrărilor și riscă amenzi de până la 5 milioane de lei dacă lucrează fără experți, prevede un proiect legislativ avansat în Legislativ și susținut de un număr important de parlamentari, respectiv de 45 de senatori și deputați.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Este astfel pregătită modificarea legislației privind calitatea în construcții, pe considerentul că a fost constatat că firmele de consultanță nu ar avea angajați pentru toate specialitățile pentru care își asumă verificările sau, dacă au, aceștia ar lucra cu normă redusă și nu ar verifica lucrările pe toată perioada de execuție.

Problema este că în România există doar 81 de responsabili tehnici cu execuția instalațiilor electrice autorizați. Mai clar, conform datelor analizate de Profit.ro, în 20 județe nu există niciun astfel de specialist, în alte nouă există câte unu, în timp ce în București sunt grupați o treime dintre ei.

Numărul responsabililor cu instalațiile termice, sanitare și de ventilație/climatizare este și mai mic, respectiv 68 de persoane, dintre care un sfert în București. Și în cazul acestei specialități, jumătate din județele țării sunt neacoperite, iar în opt dintre acestea este câte o singură persoană autorizată. Acești specialiști ar trebui să verifice anual zeci de mii de șantiere la nivel național.

Lucrurile nu stau mai bine nici în cazul disciplinelor care, în aparență, au suficienți oameni pregătiți. În evidențele Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) figurează 14.788 de diriginți de șantier autorizați, însă șeful reprezentanței lor profesionale spune că doar aproximativ 1.700 practică efectiv această meserie.

CITEȘTE ȘI Primele scheme de evitare a OUG 114: Finanțările imobiliare mari încep să fie discutate direct cu băncile-mamă, pentru a scăpa de taxa pe active

Inițiatorii legii mai arată că, deși se obligă prin contract să sesizeze investitorul asupra neconformităților constatate în proiecte, acest lucru nu se întâmplă în multe cazuri, fapt care întârzie lucrările și aduce costuri suplimentare.

Ei mai constată că firmele de consultanță nu și-ar respecta obligația de a întocmi rapoarte periodice cu evoluția lucrărilor, ci ar transmite această responsabilitate constructorului, care ar redacta aceste acte "după ureche", denaturând realitatea din teren.

„Rapoartele trimestriale pe perioada de garanție de bună execuție sunt tratate ca simplă formalitate, iar neconformitățile apărute în această perioadă sunt constatate abia în momentul recepției finale, atunci când beneficiarii sunt puși în fața faptului împlinit: o construcție executată în mod defectuos. Aceasta reprezintă începutul negocierilor extracontractuale privind răspunderea și întinderea acesteia: cine este responsabil, cine reface lucrările neconforme, care este partea executantului, care este partea proiectantului și cât mai este dispus beneficiarul să plătească“, se arată în expunerea de motive a proiectului de modificare a legii.

Se propune responsabilizarea firmelor de consultanță, cărora li se trasează obligații clare prin lege precum angajarea de specialiști atestați, sesizarea investitorului asupra neconformităților sau întocmirea de rapoarte zilnice către investitor. Nerespectarea acestor obligații atrage amenzi uriașe.

Totodată, Inspectoratul de Stat în Construcții ar urma să fie obligat să elaboreze și să aprobe formulare standard pentru rapoartele zilnice și periodice, procesele verbale și pentru alte documente de întocmit pe diferite faze ale execuției unei construcții, la fel ca în majoritatea statelor UE. Acum documentele sunt întocmite în cele mai variate moduri, după bunul plac al fiecăruia, iar organele de control discern cu dificultate anumite informații, spun semnatarii proiectului legislativ.

Legea vizează toate tipurile de construcții, cu excepția clădirilor pentru locuințe cu parter și parter plus un etaj și anexele gospodărești situate în mediul rural și în satele ce aparțin orașelor, precum și construcțiile provizorii.

Conspirația consultanților

Reprezentanții Patronatului Societăților din Construcții (PSC) nu văd necesară modificarea legii, însă vor să pună consultanții în categoria diriginților de șantier. Mai exact, să poată obține contracte doar după opt ani de vechime și doar dacă îndeplinesc cerințele minimale pentru un diriginte de șantier.

Constructorii consideră că tocmai consultanții sunt în spatele acestei inițiative, care i-ar ajuta printr-o creștere a birocrației. Totodată, aceștia consideră că executantul lucrării ar trebui să fie singurul responsabil de calitatea construcției.

„Firmele de consultanță profită de faptul că în România li se permite să lucreze fără specialiști în construcții. Sunt nume grele din străinătate, dar în teren apar tot felul de așa-ziși consultanți, care nu au nimic în comun cu activitatea de construcții. Eu am întânit un consultant, la o lucrare privată, care terminase academia de poliție și care venea să controleze lucrările de construcții din partea unei mari companii. Am întâlnit și economiști care, în contractele de tip FIDIC după care lucrează acești consultanți, este încadrat pe post de inginer. Autostrada demolată de la Sibiu a fost păstorită de consultanți. Nici cel mai prost inginer constructor nu făcea tâmpeniile făcute acolo. Au fost interesați doar de bani. Dacă apare această lege, mă fac și eu consultant“, a declarat pentru Profit.ro Mircea Vasile Bulboacă, proprietarul CON-A, cel mai mare constructor cu capital privat românesc, și prim-vicepreședinte al PSC.

CITEȘTE ȘI HARTA Încep avertismentele: O chirie mai mare cu jumătate de euro ar lăsa birourile goale. Costurile mari fac dezvoltările imobiliare neatractive

El spune că în legislația actuală există toate modelele de documente necesare raportării și că numărul consultanților a început să îl depășească pe cel al muncitorilor din construcții.

„La doi ingineri pe șantier, vin opt consultanți. Acum promovează o legislație care să omoare activitatea de construcții. Nu e destul că statul român trebuie să plătească pentru a putea folosi contractele FIDIC (Federația Internațională a Inginerilor Consultanți deține dreptul de autor asupra formelor de Condiții de Contract FIDIC, n.red.), iar dacă se judecă cineva după acest contract trebuie să meargă la Paris, unde deschiderea unui proces costă minim 250.000 de euro. Câte firme românești sunt în stare să meargă să se judece la Paris?“, spune revoltat Bulboacă.

Executarea garanțiilor

Antoanela Comșa, președinta Asociației Investitorilor Imobiliari din România, care reunește investitori imobiliari cu capital străin, consideră că sunt mulți consultanți pe piață care urmăresc doar banii, întârzie în raportări și în elaborarea documentației, iar uneori se pierd fonduri europene din această cauză. Ea este de acord cu modificarea legii, dar pentru proiectele publice, nu și pentru cele private.

„Noi, până de curând, nu am lucrat cu firme de consultanță, însă am apelat la una pentru că nu am găsit un șef de șantier în care să avem încredere, care să coordoneze lucrările, subcontractorii, să gestioneze problemele. Firma angajată de noi are asigurare, iar dacă apar probleme putem executa garanția“, explică Antoanela Comșa, care conduce și afacerile locale ale dezvoltatorului spaniol de locuințe Gran Via. Ea spune că firmele mari de consultanță, cu care a lucrat firma pe care o reprezintă, au asigurări, care merg până la 5 milioane de euro. De asemenea, constructorii cu care lucrează Gran Via sunt obligați să aibă o asigurare de valoarea lucrării.

CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Noul regulament de recepție al construcțiilor întârzie livrările, însă proprietarii cred că astfel se elimină impostorii. Lipsa de specialiști poate fi o problemă în orașele mici

„Poate că asta ar trebui făcut: obligați constructorii să aibă o asigurare de valoarea lucrărilor. Dacă beneficiarul a executat garanția, constructorul nu va mai fi eligibil pe viitor pentru alte asigurări și îl scoți de pe piață“, propune Comșa.

Pentru construcția de drumuri, garanția de bună execuție uzuală este de circa 10% din valoarea lucrării. Pentru a obține o poliță de asigurare, constructorii plătesc în jur de 1% -1,5% din cei 10%. La o lucrare de 100 de milioane de euro, de exemplu, pentru care garanția ar fi de 10 milioane de euro, prima de asigurare ar fi de circa 100.000 – 150.000 de euro.

Dacă ar fi forțați să apeleze la scrisori de garanție bancare, cum a încercat Guvernul anul trecut, firmele de construcții ar trebui ori să blocheze toți cei 10 milioaane de euro în bancă, ori să aducă alte tipuri de garanții (de exemplu imobile), pentru a obține documentul.  La asta se adaugă taxele și comisioanele impuse de bănci.

Lege fără temei

Cezar Florea, Head of Project & Development Services în cadrul companiei de consultanță JLL Romania, spune că nu înțelege motivele din spatele propunerii legislative. Din perspectiva sa, întârzierea lucrărilor de construcții nu are nicio legătura cu lipsa responsabiliții legale a consultanților în ceea ce privește executarea lucrărilor.

„Constructorii plătesc penalizări beneficiarilor pentru eventuale întârzieri, iar orice consultant implicat în procesul de construcție are o relație contractuală cu investitorul, deci automat răspunde pentru orice abatere de la termenii contractuali“, adaugă Florea.

CITEȘTE ȘI GRAFIC Un economist Commerzbank constată o evoluție contradictorie în România: Locuințele se scumpesc în timp ce dobânzile la credite cresc

Potrivit acestuia, în condițiile actualei crize a forței de muncă, sectorul constructiilor are nevoie de o strategie pe termen lung care să includă mai multe măsuri de contracarare a efectelor acestui fenomen. În acest sens, el consideră că ar trebui să se acorde o atenție sporită reînființării școlilor de meserii pentru zugravi, zidari, electricieni și a altor meserii pentru care constructorii nu găsesc muncitori calificați și pentru care sunt nevoiți să importe forță de muncă din Asia.

„Păstrarea acestor meseriași în țară după ce au fost școliți, este un element care ar trebui să fie pe ordinea de zi a tuturor factorilor de decizie și inclus în strategia privind sectorul construcțiilor“, concluzionează managerul.