România construiește, dar ce fel de țară construim? Viorel Rotundu, fondator UNBLUR Architecture, despre arhitectură, AI și orașele viitorului

Invitat în emisiunea „Legile Afacerilor”, arhitectul Viorel Rotundu, fondator UNBLUR Architecture, a vorbit despre dezvoltarea Sucevei, provocările arhitecturii contemporane în Bucovina, limitele inteligenței artificiale și planurile de extindere ale studioului pe care l-a construit în ultimii ani.

Povestea sa profesională a început devreme, dintr-o fascinație pentru artă și tehnologie. Îl atrăgea felul în care realitatea putea fi transpusă într-un tablou, apoi într-o machetă și, mai târziu, în format digital. Astăzi, aceeași trecere de la imagine la concret se regăsește în conceptul UNBLUR Architecture. Numele studioului descrie, de fapt, parcursul unui proiect: de la primele întrebări și necunoscute până la o soluție clară, construită prin documentare, creativitate și experiență.

„Acest concept, UNBLUR Architecture, semnifică procesul unui proiect”, explică Viorel Rotundu. Pentru el, arhitectura nu se rezumă la rezultatul pe care clientul îl vede la final. În spatele fiecărei clădiri există un proces amplu, în care deciziile tehnice, coordonarea echipei și înțelegerea nevoilor beneficiarului sunt la fel de importante ca imaginea proiectului.

Alegerea Sucevei ca punct de plecare pentru dezvoltarea businessului a venit din convingerea că regiunea are potențial. Arhitectul observă o evoluție urbanistică importantă și o implicare tot mai mare a antreprenorilor locali, atât în zona rezidențială, cât și în proiectele de ospitalitate. În opinia sa, dezvoltarea nu mai este concentrată exclusiv în marile centre economice, iar un birou de arhitectură poate lucra la standarde ridicate indiferent de orașul în care își are sediul. „Arhitectura de calitate poate să fie făcută de oriunde, nu doar de lângă client”, spune acesta.

Pentru UNBLUR Architecture, următoarea etapă este consolidarea prezenței la nivel național, cu perspectiva unei extinderi internaționale. Planul este unul pe termen lung și presupune nu doar vizibilitate, ci și o echipă bine pregătită, un proces de lucru riguros și păstrarea identității care diferențiază studioul pe piață.

Una dintre cele mai actuale teme ale discuției a fost inteligența artificială și influența sa asupra relației dintre arhitect și client. Astăzi, oricine poate genera în câteva secunde o imagine spectaculoasă a unei clădiri. Problema apare atunci când acea imagine este confundată cu un proiect care poate fi construit în siguranță.

Viorel Rotundu spune că a întâlnit clienți care au venit cu imagini generate cu AI, dar care conțineau erori structurale sau funcționale. Pentru arhitect, aceste instrumente pot fi utile pentru identificarea preferințelor estetice, însă nu pot înlocui analiza tehnică și responsabilitatea profesională. „AI-ul este o unealtă foarte bună, dar creativitatea ne rămâne nouă”, afirmă fondatorul UNBLUR Architecture.

Studioul folosește anumite instrumente digitale pentru prezentarea proiectelor, dar nu utilizează inteligența artificială pentru randările arhitecturale. Este o alegere care ține de controlul asupra rezultatului și de dorința de a păstra autenticitatea soluțiilor propuse.

În Bucovina, această responsabilitate se întâlnește și cu o altă provocare: relația dintre arhitectura contemporană și tradiția locală. Viorel Rotundu consideră că deschiderea către materiale, forme și tehnologii noi este încă limitată de preferința pentru soluții cunoscute. În opinia sa, respectul pentru identitatea unui loc nu ar trebui să însemne reproducerea automată a trecutului, ci capacitatea de a integra arhitectura actuală într-un context care trebuie înțeles și respectat.

Un proiect rezidențial recent al UNBLUR Architecture, amplasat în apropierea Mănăstirii Humorului, a trecut prin comisia de monumente istorice. Experiența a arătat că arhitectura contemporană poate fi integrată într-o zonă cu sensibilitate patrimonială, atunci când proiectul este tratat cu atenție și există un dialog real între cerințele contextului, ale clientului și viziunea arhitectului.

Discuția a depășit însă limitele clădirilor și a ajuns la felul în care sunt organizate orașele din România. Viorel Rotundu consideră că zonele ultracentrale au nevoie de o regândire a funcțiunilor. În viziunea sa, spațiile dedicate activităților culturale, hotelurilor, cafenelelor și vieții sociale ar putea deveni mai atractive dacă traficul și fluxurile generate de diferitele activități ar fi gestionate mai atent. Este o perspectivă care pune în discuție o problemă mai amplă decât arhitectura unei singure clădiri: cum construim orașe în care dezvoltarea economică și calitatea vieții să nu se excludă reciproc?

Pentru Viorel Rotundu, răspunsul începe cu felul în care sunt gândite proiectele și cu responsabilitatea fiecărei decizii. De aceea, strategia UNBLUR Architecture nu urmărește creșterea volumului de lucru cu orice preț, ci consolidarea unui portofoliu care să reflecte o direcție clară. „În următorii ani ne-am focusat pe calitate, proiecte mai puține, dar calitative”, spune arhitectul. Pentru studioul din Suceava, obiectivul este să construiască un nume recognoscibil prin coerența proiectelor, funcționalitate și o identitate arhitecturală proprie.

Un material Investing in Property