Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Auchan, eMAG, PayU GPO, Salt Bank
Pragul este folosit de Fisc pentru a trimite notificări și pentru a controla persoanele în cauză dacă își achită taxele, dar nu înseamnă că veniturile sub acest nivel nu pot fi stabilite ca fiind din activitate economică sau că cele peste intră obligatoriu în categoria aceasta.
Persoanele care depășesc 10.000 de lei vor primi de la Fisc notificare de conformare pentru declararea veniturilor și plata taxelor.
"Fiecare persoană cam știe de intenția pe care o are când realizează o vânzare. Am identificat persoane care și-au vândut bunurile proprii haine de vreo 300.000 de lei într-un an. Nu prea se întâmplă să ajungi să depășești plafonul de scutire de TVA, de 300.000 de lei, din vânzare de haine proprii. Putem și noi să demontăm aceste practici, prin intermediul unui control, însă acum am stabilit un prag de semnificație de 10.000 de lei. Știu că sună mic și lumea se supără.
De anul acesta am diminuat acest prag de semnificație, în care atunci când identificăm persoane care încasează rambursuri peste 10.000 de lei, trimitem o notificare, prin SPV dacă are sau prin Poștă, cu confirmare de primire, dacă nu este înrolat în SPV", a spus Neculiță.
"Îi anunțăm că au fost identificați cu rambursuri în valoare de peste 10.000 de lei, să spunem, care pot reprezenta venituri dintr-o activitate economică. Din ce am verifiat nu sunteți organizat într-o formă legală, de PFA, IF, altele asemenea, pentru a ști din timp. Cumva am eliminat dintre cazurile mari de persoane fizice", a declarat Cosmin Neculiță, șef serviciu Antifraudă.
"Dimensiunea față de anul trecut nu o văd prea mult crescută, tocmai din cauza jucătorilor din Asia, unde aceste expediții se realizează prin plăți electronice și expedițiile nu sunt raportabile în acest formular. Până în iulie 2025 s-au încasat rambursuri, potrivit formularului 395, de aproximativ 18,5 miliarde de lei. Anul trecut, ca idee, a fost pentru tot anul la 31 miliarde de lei, iar acum avem până în iulie 18,5 miliarde lei. De asemenea, în ce privește numărul de expediții, dacă anul trecut au fost undeva la 111 milioane de expediții, până în iulie avem undeva la 69 milioane de expediții, potrivit acestei declarații", a spus Neculiță.
O creștere exponențială ar avea loc dacă retailerii Temu și Shein vor introduce plata ramburs la livrări.
"Nu va fi o creștere atât de mare la nivel general, pentru că este vorba despre plățile cu numerar. Vom avea o creștere dacă știrile pe care le tot vedem cum că Temu, Shein și alții care mai sunt, principalii concurenți ai platformelor din România, vor implementa plata ramburs cu numerar la momentul livrării. Atunci vom avea o creștere exponențială, pentru că aceste expediții din totalul expedițiilor sunt foarte mari. Dar, în momentul de față se realizează strict prin instrumente bancare, ceea ce nu le cataloghează drept raportabile", a declarat acesta.
Fiscul depune eforturi pentru a strânge date, colaborează cu diverși astel de furnizori de soluții de plată, dar beneficiază și de obligațiile de raportare reglementate la nivelul Uniunii Europene.
În sectorul videochatului, ANAF a identificat aproximativ 500 de persoane cu venituri de milioane de lei.
"Avem și industria influencerilor și îndeosebi a videochatului, industrie în care eu personal nu mă așteptam să se ruleze asemenea sume de bani. Sunt venituri de ordinul milioanelor de lei. Efectuăm controale în mod constant. Am verificat undeva la 500 de persoane cu venituri de milioane de lei. De asemenea, și persoane cu venituri mai mici, venituri mai mici înseamnă venituri sub 300.000 de lei, le transmitem notificare în prima etapă, pentru a le anunța că le-am identificat și trebuie să se conformeze fiscal", a spus Neculiță.
Metodele alternative de plată, pe care ANAF le poate urmări doar cu eforturi mai mari decât tradiționalele conturi bancare, se extinde.
"Problema pe care o avem în aceste industrii și am văzut că se propagă și în alte domenii, nu doar al creatorilor de conținut, ei nu folosesc conturi bancare tradiționale, deschise în România. Folosesc soluții alternative de plată, existente pe piață, sunt inventate de către români. Paxum este cel mai bun exemplu. Au sediul undeva pe o insuliță legată de Canada, te duci cu bărcuța să le duci o notificare din partea noastră.
În cele din urmă am reușit să colaborăm și cu aceste instituții nonfinanciare și să colectăm date de la aceștia. Aceste date ne ajută", a declarat reprezentantul Fiscului.
Întrebat dacă Paxum furnizează informații către ANAF, acesta a spus că procesul a început săptămâna trecută.
"Colaborează în sensul că ne transmit informații. Până acum nu ne transmiteau informații. (Au început să trimită informații, n.r.) de săptămâna trecută. Prin discuții, au avut loc niște discuții și au înțeles că trebuie să trimită aceste date. Am primit datele pe o serie de persoane, suntem la început cu analiza acestor date. De obicei, în industria creatorilor de conținut, pentru că știm că nu utilizează conturi bancare, ne duceam direct la sursa venitului, asta însemna să ne ducem la platformă, chiar și în SUA, și să le solicităm date. Uneori aveam succes, alteori nu.
Acum, avem și noi raportări, este vorba despre directiva DAC7, care presupune raportarea tranzacțiilor din mediul online care presupun închirieri de bunuri, cum ar fi Booking, Airbnb, vânzări de bunuri, Amazon, închirieri de mașini... și practic este un instrument foarte bun, la nivel european, prin care colectăm date și demarăm verificările specifice", a arătat reprezentantul Fiscului.
În antenția ANAF se află tot ce ține de mediul online, dar și sectoaare precum turism, unde au fost descoperite cazuri de persoane cu venituri foarte mari.
"Ne ocupăm de orice tranzacție care se desfășoară în mediul online, de la tranzacții cu criptomonede, unde întâmpinăm mari dificultăți, până la industria influencerilor și videochatului. Ne-am ocupat anul acesta de serviciile turistice de cazare în regim hotelier de către persoane fizice. Avem nenumărate plângeri de la diverse asociații hoteliere cum că persoane fizice desfășoară activități și nu își plătesc impozitele.
Avem o problemă aici. Ei bine, aveam o personă fizică care cumva încasa 400.000 de lei cu una sau două camere la mare și achita un impozit, pe baza normelor anuale de venit, că așa era legislația până acum, norma anuală de venit pe litoral fiind probabil de 16.000 de lei pe cameră, înseamnă că plătea un impozit de 1.600 de lei, în timp ce operator economic se autoriza, dorea să beneficieze de regimul de micro și avea obligatoriu nevoie de un angajat și plătea mai multe taxe. A fost considerat necesar să se actualizeze această legislație.
Începând cu veniturile din 2026, persoanele fizice își pot închiria în continuare bunurile în scop turistic, doar că impozitarea veniturilor se va efectua în baza unor cote forfetare de cheltuieli, care sunt de maxim 30% din venitul brut", a explicat Neculiță.
ANAF a identificat peste 5.000 de persoane cu acest tip de activitate doar în anul 2023.
"Am extrapolat perioada și s-au demarat notificări și verificări. Nu putem porni un control fiscal pentru un impozit de 1.600 de lei. Ne focusăm resursele, având în vedere că suntem destul de puțini, ne focusăm pe spețele care aduc rezultate mai mari. Trimitem notificări, dar nu-i scăpăm din vedere", a spus el.
Secretarul de stat în Ministerul Economiei Viorel Băltărețu a punctat faptul că impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro nu are niciun rost economic și creează probleme în mediul de business.
"Mi se pare că este o taxă care nu își are rostul economic, încurcă mai tare și creează niște probleme. E o concurență între companiile care au cifra de afaceri peste 50 de milioane și cele care au aproape aceeași cifră, dar doar cu un euro mai puțin. Când statul poate lua impozitele de la toate companiile în mod corect, prin impozitul pe profit.
O să vă rog și pe dumneavoastră (mediul privat) să veniți cu propuneri, să nu ajungem să taxăm prin această metodă" a declarat Viorel Băltărețu, secretar de stat în Ministerul Economiei.
"Statul oricum nu și-a luat banii respectivi și nu și-a atins obiectivul în perspectiva acelei companii", a spus Băltărețu.
El a admis că un ajutor fiscal din partea guvernului în acest moment este foarte complicat. "Să fim cât se poate de realiști: avem o mare problemă din perspectiva închiderii bugetului și deficitului.
Dar cred că sunt foarte multe lucruri de natură non-fiscală care pot veni.
Evident, nu se vor întâmpla peste noapte. Important este să nu venim cu noi formulare, noi declarații, noi sisteme din care, de fapt, să vă consumați din eficiență sau să deveniți mai puțin eficienți", a fost mesajul lui către participanții la conferință, din mediul privat.
Pentru eMAG, cel mai mare retailer online din România, prima jumătate a anului arată bine și este în linie cu așteptările companiei, a transmis Irina Pencea, General Manager eMAG România, Bulgaria și Ungaria.
"Vorbim de un an interesant și, probabil, nu pentru ce s-a întâmplat în prima jumătate a anului, ci pentru ce va fi în continuare. Schimbările s-au adunat în a doua jumătate a anului calendaristic. Pentru eMAG, prima jumătate a anului arată bine și este în linie cu așteptările companiei și cu cifrele comunicate de colegi mai devreme", a spus Pencea.
Ea a afirmat că, din perspectiva eMAG, creșterea vânzărilor este susținută de engagement-ul companiei cu clienții.
"Asta înseamnă numărul de tranzacții pe care aceștia îl fac pe platforma noastră, asta înseamnă, automat, că ei vor cumpăra produse din mai multe categorii, mai frecvent și, în general, nu neapărat produse de valoare foarte mare. Pe măsură ce cumperi în fiecare zi pentru nevoile zilnice, atunci coșul nu este neapărat de valoare foarte mare, ci este mai degrabă cel de care ai nevoie imediat. Vedem o diversificare a categoriilor, trend pe care noi l-am remarcat de câțiva ani încoace, este zona cu potențialul de creștere cel mai mare", a menționat reprezentantul eMAG.
Pe fondul noului context economic, generat de recentele măsuri fiscale implementate și cele preconizate, Pencea spune că se observă că clienții sunt din ce în ce mai atenți la cheltuieli, că clienții se uită din ce în ce mai mult la preț, că aceștia așteaptă de la vânzători soluții de îmbunătățire a prețului, cum ar fi promoții, metode de plată și alte soluții care să le permită să facă o cheltuială într-un moment în care nu sunt siguri că vor să cheltuie bani.
"Cred că ne vom uita la o perioadă de sezon diferită, însă, în ceea ce privește Black Friday, așteptările noastre sunt că ziua cu cele mai mari reduceri din an va aduna, ca de obicei, foarte mulți oameni.
Este momentul pe care foarte mulți oameni îl așteaptă un an întreg pentru a face achiziții de valoare mare, este momentul pentru care s-au pregătit și sellerii, stocurile deja au fost pregătite. Ne așteptăm să fie spectacol, vor fi și surprize pe care le vom anunța la momentul potrivit", a mai spus Pencea.
Recent, retailerul online a anunțat că a lansat eMAG Capital, mai multe detalii AICI.
"Noi ne-am propus să le oferim fix aceste lucruri pentru a putea crește vânzările. Și aici vorbim de soluții logistice, de la Fulfilment by eMAG, un serviciu prin care sellerii pot aduce marfă în depozitul nostru și pot beneficia de livrare foarte rapidă către clienții lor, până la soluții de export. Noi avem selleri din România care vând în Bulgaria și Ungaria cu până la 30% mai mult decât vând pe piața locală, este o soluție la cheie oferită de compania noastră pentru a exporta.
Am lansat și eMAG Capital, care oferă antreprenorilor acces la finanțări de până la 125.000 lei, bani pe care îi pot utiliza pentru stocuri, pe care îi pot rambursa înapoi ca parte din vânzările lor lunare. Este foarte ușor de accesat, fluxul este online și se poarte rambursa foarte ușor o dată cu viitoarele vânzări lunare.
Proiectul este varianta beta, am invitat un număr de selleri pentru a-l utiliza, pentru a vedea feedback-ul lor și primele rezultate din prima săptămână sunt foarte bune. E clar că sellerii au nevoie de capital", a mai spus reprezentantul retailerului.
În prima parte a anului 2025, plățile digitale au continuat să înregistreze o creștere constantă, în special datorită utilizării portofelelor digitale precum Apple Pay, unde valoarea medie a tranzacțiilor a ajuns dublă față de cea standard. Cu toate acestea, numerarul rămâne preferat de 63% dintre clienți, pe fondul lipsei de educație financiară și al promovării insuficiente a plăților online de către comercianți. Diversificarea metodelor de plată, de la plata în rate până la soluții precum buy now pay later sau open banking, reprezintă motoarele prin care piața se poate dezvolta rapid, spune Elena Gheorghe, Country Manager, PayU GPO România și Ungaria.
În prima parte a anului 2025, plățile digitale au continuat să crească într-un ritm constant, la fel ca și în 2024, arată datele PayU. Tendința ar putea fi însă influențată în a doua jumătate a anului de noile taxe introduse pe piață. În prezent, interesul clienților pentru tranzacțiile online este în creștere, iar un rol important îl joacă portofelele digitale.
„Am văzut că portofelele digitale au început să aibă o tracțiune mult mai mare. Vorbim de creșterea ponderilor pe Apple Pay, unde am constatat că valoarea medie a tranzacțiilor este chiar dublă față de una standard. Dacă nu intervin schimbări de genul taxelor pe care le-am avut, eu zic că o să vedem în continuare o creștere cu 20% până la sfârșitul acestui an, în special pentru că ne așteptăm să adăugăm și alte metode de plată, având în vedere că acum avem doar plata cu cardul”, spune Elena Gheorghe, Country Manager PayU GPO România și Ungaria.
Potrivit datelor PayU, doar plățile cu cardul generează o creștere estimată de 20-22%, în timp ce numerarul rămâne dominant: 63% dintre români aleg încă plata cash la livrare. Această preferință are mai multe explicații. Comercianții nu promovează plata digitală, ci dimpotrivă, încurajează plata cu numerar, fie din obișnuință, fie pentru că nu dispun de suficiente date care să demonstreze avantajele alternativei digitale.
PayU a încercat însă să aducă statistici și argumente clare pentru a educa piața.
„Dacă ai o plată digitală cu cardul, mai târziu cu alte metode pe care le vom adăuga, inclusiv rata de retur scade de la 11% undeva în jur de 4%. Și noi am demonstrat că rata profitabilității crește cu undeva între 20 și 30%”, a explicat Elena Gheorghe.
Problema principală, spune ea, este lipsa diversificării metodelor de plată și nivelul scăzut de educație financiară, în special în rândul IMM-urilor și al comercianților medii. De multe ori, introducerea datelor de card este percepută de clienți ca un proces complicat, ceea ce generează reticență.
Mai mult, o parte dintre consumatori rămân complet refractari la plata cu cardul, din cauza fricii de fraude sau a altor prejudecăți.
Un alt punct esențial îl reprezintă implicarea instituțiilor statului. România are nevoie de o strategie clară și unitară, venită de la cel mai înalt nivel, pentru a accelera digitalizarea.
„Poate că ar trebui să vină o direcție strategică foarte clară, de la cel mai înalt nivel, astfel încât lucrurile să se miște. De exemplu, automatizarea reconcilierilor, sisteme digitale sau introducerea unui sistem digital pentru că el aproape nu există, de exemplu la Trezorerie. Trebuie în primul rând să existe voință. Doi, dacă se aleg jucătorii care trebuie să vină la masă pentru digitalizare, se poate întâmpla. E o chestiune de voință. Eu zic că resursele se găsesc”, a subliniat reprezentanta PayU.
„Noi am văzut din statisticile noastre că doar prin faptul că ei pun aceste portofele digitale, comercianții pot să aibă o creștere între 10 și 20% în vânzări, pentru că în felul acesta evită rata de abandon la checkout”, a precizat Country Managerul PayU.
O altă direcție importantă este extinderea opțiunilor de plată în rate, în special pentru achizițiile cu valoare mai mare, de peste 400-500 de lei. Analizele PayU arată că introducerea acestei metode poate aduce o creștere a vânzărilor între 20 și 30%, în timp ce în verticala IT&C impactul ajunge chiar la 30%. În plus, opțiunile de tip „buy now, pay later” sau „slice” câștigă rapid teren.
„Vedem aici o creștere aproape dublă față de anul precedent și aceste opțiuni ar trebui să fie un must pentru comercianții noștri locali. Sunt diferențiatori atunci când vorbim de comercianții globali”, a explicat Elena Gheorghe. În opinia sa, colaborarea cu instituții financiare locale aduce un avantaj competitiv și oferă consumatorilor mai mult confort și încredere.
Un alt proiect la care PayU lucrează este implementarea open banking, o soluție care vizează în special piața B2B, unde plățile cu cardul ridică probleme de costuri. Chiar dacă integrarea cu API-urile băncilor este complicată și lipsită de uniformitate, compania își propune să ofere comercianților alternative eficiente.
„Chiar și așa vom veni să adresăm această nevoie către comercianți, astfel încât să oferim alternative și pentru comerciant, dar și pentru clientul care este dispus să plătească cu soluția de open banking”, a spus managerul PayU.
Pe termen mediu și lung, motoarele pieței de plăți digitale sunt strâns legate de dezvoltarea comerțului electronic, dar și de extinderea altor segmente. În prezent, PayU observă o creștere de 10-11% în e-commerce, dar aportul cel mai important vine din servicii precum entertainment, turism și utilități.
„Cred că aici e un spațiu foarte mare de creștere, pentru că în continuare, în afară de niște mari jucători, nu pot să spun că avem plăți online introduse ca flow, puse la dispoziția clientului cât mai facil. Partea de utilități și taxe reprezintă exact segmentele cu care noi putem crește digitalizarea în România, pentru că vorbim de obiceiuri pe care trebuie să le facă lunar”, a concluzionat Elena Gheorghe.
Mihai Pătrașcu, CEO evoMag, a arătat că marjele de profit în piața de retail sunt de sub 1%, astfel încât noul impozit elimină practic profitul jucătorilor și, mult mai grav, face băncile și asigurătorii să ceară banii înapoi instant, ceea ce echivalează cu colapsul business-ului.
“Ne gândim ce vom face anul viitor, pentru că taxa trebuie să o plătim, că ne-am calificat, nu putem crește profitabilitatea sau să vindem mai scump pentru că avem presiunea venită de la concurența externă, mai ales din Turcia și China, și atunci ne simțim ca într-o menghină. Focusul nostru este pe Black Friday și sărbători, dar pe altă parte ne uităm mult ce vom face anul viitor: dacă vom mai investi, dacă ne restrângem, dacă ne spargem în mai multe companii etc”, spune acesta.
Taxa a fost introdusă pentru comercianții internaționali, dar tocmai aceștia nu sunt afectați, pentru că fiind foarte bine finanțați și competitivi depășesc pragul de 6% profit net, spune Pătrașcu.
CEO-ul evoMag a salutat însă intenția privind introducerea taxei de 25 de lei pe colet și a subliniat importanța unui set comun de reguli aplicabile tuturor comercianților care pun produse pe piața UE.
În Ungaria și Polonia, piețe mult mai dure din punct de vedere concurențial față de România, platformele chinezești au intrat “ca prin brânză”, a spus Pătrașcu.
El a adăugat că în România, în doar o lună, din august în septembrie, a crescut cu 40-80% suma plătită de toate companiile din piața de retail pentru click-urile utilizatorilor pe reclamele pe Google și Facebook.
Pătrașcu a vorbit și despre extinderea internațională a evomag prin market-place-uri, în Ungaria și Bulgaria în ultimii ani, Grecia (în 2025) și alte 2 țări în 2026.
Despre intenția de preluare a Elefant, tranzacție stopată în 2023, Pătrașcu a spus că a fost “o lecție importantă și grea”.
“Din păcate există și în industria de antreprenoriat oameni neserioși. Ne-am oprit cu 2 zile înainte să preluăm, după ce am muncit foarte mult, am consumat foarte mulți bani, am investit acolo. Bine că ne-am oprit, că ne-ar fi tras și pe noi și ne-ar fi distrus business-ul la care am muncit foarte mult.
Ne-am dus cu bună credință și nu am primit aceeași bună credință. Dar avem discuții cu 2 alte magazine, pentru că ne-am dat seama că putem crea un pool mai puternic, cu mai multe companii nișate, pe industria lor și puternice. (...) În business-ul de retail e foarte simplu: ori crești ori mori. Nu există să stai în același loc, pe aceleași cifre”.
În comerțul online creșterea accelerată încă nu a avut loc, va veni în perioada următoare, mai spune Pătrașcu.
Costinel Ilie, Partener Manager Vexio, a afirmat că și pentru cele mai ieftine produse comercianții plătesc, spre diferență de platformele din afara UE, o serie de taxe precum cele de mediu (pentru ambalaje, timbru verde, paleți, cartoane, etc), așa încât un produs de 50-100 de lei implică 5-6 taxe diferite, controale din partea statului și multe obligații legale, inclusiv de retur al produselor.
Totodată, el a cerut autorităților să modifice impozitul minim pe cifra de afaceri, întrucât a adus pe piață concurență neloială, afectează profitabilitatea și a determinat unele companii să pună „pe hold” proiecte programate pentru perioada următoare.
“Suntem un pic supărați, anul acesta ne-am trezit cu o taxă destul de urâtă, impozitul minim pe cifra de afaceri. Ne afectează foarte mult profitabilitatea. Din păcate în zona de retail online, de distribuție IT cum suntem noi, marjele sunt foarte foarte mici, iar 1% face diferența.
Aseară, înainte să plec de la birou, am pierdut o comandă destul de mare pentru că clientul a preferat să cumpere de la un concurent care nu plătește acest impozit. Există o concurență neloială aici, avem foarte mulți competitori care nu plătesc această taxă și vindem aceleași produse. Sperăm să fim auziți de cât mai multe autorități și să corecteze această taxă: ori să fie pentru toată lumea, ori să nu mai existe deloc ori să existe altă formă a acestei taxe”.
Din cauza impredictibilității în privința taxării și a profitabilității afectate de noua taxă, Vexio nu se va mai muta în acest an, așa cum voia initial, într-un depozit de 5.000 mp, mult mai mare față de cel actual.
Cristian Pelivan, Directorul Executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), a prezentat pentru început principalele concluzii ale raportului European E-Commerce Report 2025:
“Săptămâna trecută a fost lansat European E-Commerce Report 2025 și – veste bună! – România intră în top 10 sectoare de e-commerce din Europa în ceea ce privește ponderea e-commerce-ului în PIB. Suntem pe locul 9, cu 3,3%. Ca nivel al vânzărilor, al volumelor, suntem pe locul 14-15, iar în regiunea Europei de Est dominăm, suntem lideri necontestați: România are vânzări online de bunuri și servicii cât au toate celelalte state la un loc, poate chiar mai mari. În Europa Centrală și de Est suntem pe 3, după Polonia și Cehia”.
ARMO estimează că românii vor cheltui online, în acest an, pe bunuri și servicii o sumă de 12,9 miliarde de euro, mai mare cu 10% față de 2024, iar datele la semestru confirmă o astfel de evoluție.
În ceea ce privește intrarea pe piață a platformelor din afara UE, în special din China, datele sunt îngrijorătoare pentru comercianții români, spune Pelivan, exemplificând cu anunțul Temu privind existența a 4,7 milioane de utilizatori români ca medie lunară în intervalul februarie-august 2025, în creștere cu 12% față de precedentele 12 luni.
“Această platformă are ca utilizatori mai bine de jumătate dintre românii care fac cumpărături online. La nivel european au în jur de 140 de milioane de utilizatori lunar. În state mai avansate ca nivel al comerțului electronic pot spune că este prăpăd. Surprinzător, în statele nordice, cu un nivel al veniturilor ridicat, au ajuns să aibă un market share de 50%. În Franța, circa 30% din piața publicității este acaparată de aceste platforme, care sunt peste tot”.
Dezvoltarea se bazează în primul rând pe sprijinul statului chinez, în condițiile în care comerțul electronic face parte din politica de stat în planul cincinal 2021 – 2025 și primește subvenții și alte finanțări.
“Dacă ne imaginăm economia ca pe o plăcintă, din care statului îi revine o felie, în România statul mărește felia când consideră că primește prea puțin, în loc să mărească plăcinta. Noi ne-am dori să ne sprijine să mărim plăcinta”.
În acest context, introducerea taxei pe colet, de 25 de lei, este “un pas înainte” și un semnal că problema este în atenția autorităților, spune Pelivan, adăugând că unele dintre produsele cumpărate de cei 4,7 milioane de utilizatori Temu nu sunt conforme cu standardele UE și conțin substanțe toxice, lipsind în plus serviciile de garanție.
“Trebuie găsite uneltele prin care legislația existentă să fie aplicată și acestor platforme, care se adresează acelorași consumatori cărora se adresează și emag, Vexio și eMAG. (...) Sunt țări în care au fost aplicate amenzi acestor platforme pentru afirmații false privind sustenabilitatea produselor, promoții false sau practici incorecte”.
