Grecii cheltuiesc cu 40 de miliarde de euro mai mult decât declară ca venituri, a afirmat guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, la cel de-al 19-lea Forum fiscal anual al Camerei de Comerț americano-elene, scrie Kathimerini.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Această diferență reflectă dimensiunea economiei gri, a spus Stournaras, adăugând că cele mai recente date, din veniturile și cheltuielile din 2021, plasează această dimensiune la 20,9% din PIB. Este, de asemenea, un indicator fiabil al evaziunii fiscale, deși evaziunea și economia gri nu sunt unul și același lucru, a remarcat Stournaras.
În perioada 2015-21, acest exces de cheltuieli a variat între 36 și 49 de miliarde de euro, a precizat bancherul central.
Veniturile totale declarate pentru 2021 au fost de aproximativ 84 de miliarde de euro, din care 79% au provenit de la salariați. Aceste categorii nu-și pot ascunde veniturile, care sunt impozitate la sursă, arată G4Media.ro.
Aproximativ 70% dintre contribuabilii care desfășoară o formă de activitate comercială sau care desfășoară o activitate independentă declară venituri anuale mai mici de 10.000 de euro. Iar 37% dintre contribuabilii persoane fizice declară venituri de până la 5.000 de euro.
Faptul că persoanele care desfășoară activități independente și întreprinderile foarte mici își ascund veniturile în mod disproporționat nu este specific Greciei, ci se întâmplă în aproape toate țările, a declarat Stournaras.
Bineînțeles, cei foarte bogați au propriile modalități de a evita plata impozitelor, prin intermediul companiilor offshore și prin utilizarea de facturi fictive.
Evaziunea fiscală se extinde și la impozitele indirecte: în 2020, Grecia se afla pe locul 4 în rândul membrilor UE în ceea ce privește neplata taxei pe valoarea adăugată; decalajul dintre încasările de TVA preconizate și cele efective este estimat la 19,7% sau la aproximativ 3 miliarde de euro. Cu toate acestea, a spus Stournaras, s-au înregistrat progrese pe acest front, ca urmare a presiunii pentru adoptarea metodelor de plată electronică.
Ce se poate face pentru a combate evaziunea fiscală? Stournaras a avut șase propuneri: extinderea tranzacțiilor electronice pentru a acoperi mai multe activități economice; oferirea de stimulente pentru plățile cu carduri de credit sau de debit și prin sistemul bancar; oferirea de scutiri fiscale celor care dezvăluie tranzacții nedeclarate, în special în sectoarele cu niveluri dovedite ridicate de evaziune fiscală; modernizarea continuă a sistemelor de monitorizare a tranzacțiilor electronice ale Autorității Publice de Venituri; asigurarea unui regim fiscal stabil și simplificat; și intensificarea eforturilor de creare a unei culturi a responsabilității față de venituri.
