La doar câteva luni după summitul de la Varșovia al partidelor naționaliste din Europa, povestea de dragoste dintre guvernele Poloniei și cel al Ungariei, care au fost suflete pereche în UE din punct de vedere ideologic pentru ani la rând, pare că s-a încheiat, scrie The Guardian.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Guvernul ultraconservator și naționalist al Poloniei a primit vizita unora dintre cele mai importante personaje de extremă dreapta din Europa în decembrie 2021, precum Marine Le Pen a Franței și Viktor Orban al Ungariei, arată Digi 24.
Guvernul ultraconservator și naționalist al Poloniei a primit vizita unora dintre cele mai importante personaje de extremă dreapta din Europa în decembrie 2021, precum Marine Le Pen a Franței și Viktor Orban al Ungariei.
În timp ce Varșovia, unul dintre cei mai mari suporteri ai Kievului, cere impunerea de sancțiuni mai dure împotriva Moscovei, liderul ungar l-a descris pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski drept un „oponent” al său și a dat vina pe politica Uniunii Europene față de Rusia pentru inflația crescută și prețurile la energie foarte ridicate.
„Pentru mine, aceasta este țara din 1848-9, care a fost masacrată de Rusia”
În ciuda câtorva inițiative de împăcare, relațiile ungaro-poloneze rămân tensionate. Ruptura a devenit evidentă în aprilie atunci când Jarosław Kaczyński, cel mai puternic politician din Polonia și președintele partidului de la guvernare, Lege și Dreptate (PiS), a descris poziția lui Orban față de Ucraina ca fiind „foarte tristă” și „dezamăgitoare”.
În privat, diplomații polonezi și-au exprimat consternarea. „Pentru mine, aceasta este țara din 1848-9, țara care a fost masacrată de Rusia”, a spus un diplomat polonez în luna mai, referindu-se la apelul Austriei imperiale pentru țarul rus de a înnăbuși Revoluția Maghiară din 1848.
„Sincer vorbind, nu pot să înțeleg logica Ungariei”, a spus diplomatul, adăugând că grupul de la Vișegrad (V4) – alianța celor patru țări din Europa Centrală: Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia – a încetat să mai existe.
Cea mai recentă încercare a Poloniei de a renaște cooperarea cu Ungaria pare că nu a avut niciun efect. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a spus luna trecută că Polonia ar dori să coopereze din nou în formatul V4, ceea ce a deschis iar calea pentru construirea unor relații mai bune cu Ungaria.
Oficialii de la Bruxelles au interpretat această inițiativă a guvernului polonez ca fiind un răspuns la decizia lor de a menține blocate fondurile PNRR în valoare de 35,4 miliarde de euro pentru Varșovia.
Viktor Orban a devenit toxic pentru aliații săi politici de altădată
Unii lideri politici din Polonia ar dori să „inoveze și să comploteze împreună în politicile europene” cu Orban, potrivit editorului revistei Visegrad Insight, dar nu o pot face din cauza lipsei de popularitate a liderului ungar.
„Trebuie să se distanțeze oficial de Viktor Orban, a cărui comunicare politică a devenit toxică pentru popularitatea politicienilor din Polonia”, a spus editorul polonez.
Un sondaj recent realizat de YouGov a expus golful dintre percepția publică față de război a celor două țări vecine. În timp ce 65% dintre polonezi se arată în favoarea păstrării sancțiunilor, doar 32% dintre unguri sprijină această politică a UE.
În mod similar, trei sferturi din cetățenii polonezi dau vina pe Rusia pentru război, în comparație cu doar 35% dintre unguri.
„Războiul Rusiei este o problemă de securitate și de auto-identificare pentru Polonia, ceea ce nu este cazul pentru guvernul ungar”, a spus Zsuzsanna Vegh, asociat al Consiliului European pentru Relații Externe.
„Guvernul ungar nu consideră nici acum că Rusia este o amenințare directă pentru securitate. Și pe tema asta, cele două guverne nu se înțeleg”, a spus Vegh.
Eforturile de revitalizare a grupului de la Vișegrad
Contrar afirmațiilor despre desființarea grupului V4, Slovacia i-a primit pe președinții celor patru țări pentru a discuta probleme de securitate regională și criza energetică. În încheiere, însă, președintele slovac Zuzana Čaputová a scos în evidență neînțelegerile din cadrul grupului cu privire la poziția față de trimiterea de ajutoare pentru Ucraina.
Aceste diferende au ieșit la suprafață din nou pe 17 octombrie, atunci când Ungaria s-a abținut să organizeze o misiune UE de antrenare a trupelor ucrainene pe teritoriul său.
Răcirea relațiilor dintre Ungaria și Polonia este doar ultimul semn al divergențelor din sânul cvartetului european. Politicienii țărilor din Europa Centrală sunt mai puțini omogeni decât în 2015-16, atunci când s-au unit împotriva cotelor impuse de Bruxelles cu privire la numărul de refugiați pe care fiecare țară europeană trebuia să îi primească în timpul crizei migranților.
Spre deosebire de abordarea diferită a problemei războiului din Ucraina, Polonia și Ungaria împart aceeași viziune despre statul de drept și rolul instituțiilor UE. Parlamentarii europeni de la PiS s-au alăturat altor partide naționaliste pentru a vota împotriva unei rezoluții a Parlamentului European prin care Ungaria era denumită o „autocrație electorală”.
Cele două țări ar putea în continuare să își redobândească interesul de a coopera, în timp ce atât Varșovia, cât și Budapesta riscă să piardă accesul la fondurile UE din cauza îngrijorărilor legate de corupție și sistemul judiciar politizat.
„Apropierea ideologică” dintre partidele care conduc guvernele din Polonia și Ungaria le-ar putea oferi o agendă comună „în timp ce continuă așa-numita lor luptă împotriva Bruxelles-ului”, a spus Vegh, adăugând însă că percepția diferită față de Rusia limitează cooperarea și nu va fi ușor de trecut cu vederea în viitorul apropiat.
