Premierul Ungariei, Viktor Orban, a pus sub semnul întrebării aspirația de lungă durată a Ucrainei de a adera la NATO, iar atitudinea sa, exprimată aproape sarcastic, a venit după ce șeful NATO, Jens Stoltenberg, declarase că "toți aliații NATO au fost de acord ca Ucraina să devină membru NATO" într-o bună zi.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în mod constant că, pe termen mediu, Ucraina va adera la NATO, după ce invazia rusă se va încheia. Viktor Orban și-a exprimat însă rapid surpriza față de ultima declarație în acest sens făcută de șeful NATO, scrie News.ro.
"Ce?!", a exclamat premierul ungar, într-un tweet de un singur cuvânt, vineri după-amiază, reacționând la un articol din POLITICO despre comentariile lui Jens Stoltenberg.
Membrii NATO, inclusiv Ungaria, au convenit în 2008, la summitul de la București, că Ucraina va adera în cele din urmă la alianță, refuzându-i însă atunci aderarea imediată, în special din cauza opoziției Franței și Germaniei.
NATO este o alianță militară formată din 31 de țări, iar pentru admiterea unui nou membru este nevoie de unanimitate. Ungaria, la fel ca oricare alt membru NATO, se poate opune prin veto aderării unor noi membri. Aderarea la blocul militar occidental aduce avantajul protecției articolului 5 din tratatul fondator, care prevede că un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor. Asta înseamnă că, în cazul în care Ucraina, ca membru NATO, ar fi invadată sau atacată, toți membrii NATO, inclusiv Ungaria, ar trebui să vină în ajutorul său.
Dar Ungaria, care a aderat la NATO în 1999 și care de când a început războiul din Ucraina a fost suspectată de atitudini proruse, și-a arătat deja tentația de a se folosi ca de o pârghie de puterea de a se opune extinderii alianței. După luni de amânări, în martie, a fost penultima țară din NATO, ultima fiind Turcia, care a ratificat aderarea Finlandei la NATO, o aderare decisă deja de toți membrii, în vara anului 2022, la summitul Alianței de la Madrid. De asemenea, Budapesta s-a alăturat Turciei pentru a bloca candidatura Suediei. În martie, purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltán Kovács, i-a acuzat pe oficialii suedezi că stau pe "tronul prăbușit al superiorității morale", reamintește BBC.
Pe de altă parte, relațiile dintre Kiev și Budapesta sunt de mult timp tensionate, iar Viktor Orban s-a arătat mai puțin critic față de liderul rus Vladimir Putin decât alți lideri occidentali. Și, deși guvernul său a condamnat invazia ilegală a Ucrainei, liderul ungar nu a trimis arme Kievului și face afaceri în continuare cu Moscova în domeniul energiei. De asemenea, de ani de zile Ungaria a blocat summiturile dintre oficialii NATO și liderii militari ucraineni, susținând că este preocupată de drepturile vorbitorilor de limbă maghiară din vestul Ucrainei, menționează BBC.
În ciuda afirmațiilor sale, Jens Stoltenberg a recunoscut, în cadrul unei reuniuni la baza aeriană americană Ramstein din Germania, că demersul Kievului de a adera la Alianță nu este o prioritate imediată. "Principalul obiectiv acum este, bineînțeles, cum să ne asigurăm că Ucraina învinge (în războiul cu Rusia)", a declarat el. "Fără o Ucraină suverană și independentă, nu are sens să discutăm despre aderare", a spus Stoltenberg.
Însă poziția Budapestei promite să aprindă o nouă dispută în cadrul NATO, notează BBC. Membrii estici ai blocului au petrecut luni de zile făcând presiuni asupra oficialilor pentru a da Kievului un calendar de aderare și pentru a-i da semnale că face progrese în vederea aderării la Alianță.
