Înființată în 1991, Cramele Recaș exploatează astăzi o suprafață de aproximativ 1.200 de hectare de viță de vie situate în Recaș și Miniș, județul Timiș, respectiv Arad, beneficiind de o capacitate de producție și stocare de circa 35 de milioane de de litri pe an.
Peste 25 de soiuri de struguri sunt exploatate anual aici, iar din ele se produc vinuri pentru cele 45 de mărci comerciale distribuite atât în țară, cât și în străinătate.
“Avem o rețea de magazine partenere prin care vindem, în special, vin vrac și produse îmbuteliate, după care lucrăm cu marii retaileri și restul pieței o acoperim prin distribuitorii zonali, care la rândul lor deservesc partea de comerț tradițional și partea de HoReCa”, spune, la Profit.ro TV, Ciprian Roșca, director comercial Cramele Recaș.
Ponderea vânzărilor în comerțul modern ale Cramei este de circa 45-50%, în ușoară creștere, afirmă Ciprian Roșca.
“Pare că și investițiile celor din această piață au crescut, astfel încât estimările sunt că ne vom duce spre 60% în următorii 7-8 ani. Partea de HoReCa, din păcate, suferă un pic din pandemie. Acolo au fost primele semne. La acest moment este o presiune mare pe partea de chirii, pe partea de personal cu pregătire. Adaosurile au rămas destul de mari astfel încât, din păcate, prețul unei mese în oraș, în genul acesta de locații, a ajuns deja un pic cam mare pentru cei mai mulți dintre noi, în special pentru clasa medie.
Ce au făcut însă aceștia? S-au reorientat și atunci, toată socializarea sau toată nevoia de ieșire s-a mutat acasă. Pare că inclusiv pe partea de food sunt creșteri foarte mari la produsele puțin mai sofisticate, adică nu se mai cumpără doar o carne simplă, o ceafă, un cotlet, un produs simplu, ci se merge către produsele puțin prelucrate, produse maturate, care sunt acompaniate de vinuri din categoria medie sau premium”, explică Ciprian Roșca.
Acesta adaugă că scăderile de vânzări înregistrate în segmentul de HoReCa sunt compensate într-o oarecare măsură de creșterea vânzărilor în online.
“În momentul în care reușești să faci distribuție la nivel național printr-un astfel de canal, produsul tău este foarte disponibil până în ultimul sat din România”, subliniază acesta.
Partea de retail tradițional, adaugă el, “pare că se gripează, este o presiune destul de mare pe spații”.
“Recent a intrat un nou lanț de magazine de proximitate în România cu planuri foarte ambițioase. Asta pe lângă planurile existente ale jucătorilor din piață și atunci, toată această presiune pe locații va face ca locațiile mici de la parterul blocurilor, încet-încet, să dispară sau să fie înregimentate în rețelele mari internaționale. Per total, ca și direcții, va crește partea de modern trade cu accent pe discount-uri, HoReCa se va tempera, va creste online-ul și, la fel, va scădea partea de traditional trade”, spune Ciprian Roșca.
O altă categorie importantă pentru piața vinului este și cea de evenimente.
“Sunt foarte multe saloane de evenimente. În ultimii ani am constatat o ieșire a acestor locații din oraș spre exteriorul orașelor, în zone cu verdeață, pădure, apă, astfel încât boost-ul a fost foarte mare. Sunt deja game speciale dedicate acestui canal la concurenți, ceea ce arată că tratează acest segment cu o importanță foarte mare. Sunt apoi restaurantele cu servire rapidă, cele de tip fast food în care nimeni nu a listat până acum un produs din această categorie, dar pare o categorie care câștigă foarte mult”, afirmă Ciprian Roșca.
Cramele Recaș este printre cei mai mari producătoril români de vin după cifra de afaceri, precum și unul dintre cei mai mari exportatori de vin îmbuteliat din România.
Compania are parteneriate in mai multe țări, printre care Olanda, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Japonia, Norvegia, Belgia, Irlanda, Coreea de Sud, Australia, Spania, Cehia, Slovacia, Ungaria.
“Inițial, acum 20 de ani, probabil că era un moft pentru că piața din România digera toate volumele produse. Între timp, presiunea este foarte mare pe piața autohtonă, astfel încât exportul ar putea să fie una din supapele de siguranță pentru piața vinului din România.
Avantajul nostru este că, având acționar englez în companie, am făcut acest pas încă de acum 15-20 de ani, astfel încât, acum, practic, volumele de export și volumele domestice sunt similare. Înainte de Brexit, 70-80% din volume se duceau pe piața din Marea Britanie. În urma Brexit-ului a trebuit să ne reevaluăm acest parteneriat și am mutat volumele, în special pe partea de Germania și de Olanda”, mai spune Ciprian Roșca.
Acesta subliniază și că “eforturile industriei sunt minime”, în ceea ce privește exporturile de vin, iar “implicarea statului este zero”.
“Și atunci, tot ce se întâmplă, tot ce înseamnă activitate de export este doar suma unor bugete sau a unor strategii individuale care de cele mai multe ori nu sunt sinergice. De ce? Pentru că sunt tipologii diferite de abordare a piețelor și atunci pare că lipsește o unitate. Părerea mea destul de pragmatică este că nu exportăm vin ca fiind vin din România, noi exportăm vin.
Puteam să fim și de la capătul pământului. Faptul că avem o persoană sau un departament de export care-și face foarte bine treaba, avem un departament pentru producție care știe ce produse să îmbutelieze, ne-au asigurat succesul. Pentru statul român, probabil că marea miză ar fi fost să considere vinul ca o industrie strategică și atunci, prin accesarea unor strategii coerente, să avem acest pattern de România face vin.
România este un jucător important pe piața internațională, prin prisma suprafețelor cultivate și implicit a volumelor de vin. Suntem undeva pe locul 5-6 în Europa și undeva pe locul 10-12 pe plan mondial ca și suprafață și, implicit, ca volume cultivate, însă ca și export suntem undeva mult în a doua jumătate a jucătorilor naționali pe piețele de export”, precizează directorul comercial al Cramelor Recaș.
Compania Cramele Recaș este deținută de investitorul britanic Philip Andrew Cox și de Elvira Cox (30%), de Gheorghe și Lia Iova (31%) și de Ioan și Maria Georgiu (31%), iar restul participațiilor aparțin unor acționari mai mici.
