Andrada Ginghina, psiholog și logoped: Tulburările de limbaj reprezintă dificultățile în zona de limbaj expresiv, modul în care reușim să ne exprimăm, să ne facem înțeleși / Dr. Drd. Psih. Costin Dămășaru: Neurofeedback nu vindecă, nu este un panaceu universal pentru toate bolile pământului

Tulburările de limbaj nu sunt asociate exclusiv copiilor, acestea putând apărea și la adulți, fie ca probleme persistente încă din copilărie, fie în urma unor leziuni cerebrale sau a unor boli neurodegenerative, a explicat Andrada Ginghina, psiholog și logoped, coordonator al programelor de reabilitare din cadrul Asociației Române de Terapii în Autism și ADHD, la emisiunea „Timp pentru Sănătate", realizată pe Prima News TV de Profit.ro, în fiecare miercuri, de la ora 17.00.

Potrivit acesteia, tulburările de limbaj pot afecta atât exprimarea, cât și înțelegerea mesajelor, articularea, ritmul și fluența vorbirii sau comunicarea socială. Printre problemele întâlnite la adulți se numără tulburarea de ritm și fluență, respectiv bâlbâiala, care debutează de cele mai multe ori în copilărie și poate persista la maturitate.

„Tulburările de limbaj reprezintă dificultățile în zona de limbaj expresiv, modul în care reușim să ne exprimăm, să ne facem înțeleși cu cei din jur, la nivelul limbajului receptiv, modul în care reușim să înțelegem ceea ce ni se comunică. La nivel de articulare și de vorbire, cât de clar și cât de corect putem să pronunțăm. La nivelul de ritm și de fluență, iarăși, cât și la nivel de comunicare socială. În zona aceasta găsim tulburările de limbaj", a declarat Andrada Ginghina.

Ea a precizat că alte tulburări apar dobândit, în urma unor leziuni cerebrale provocate de AVC, tumori sau traumatisme cranio-cerebrale. De asemenea, tulburările de limbaj pot fi asociate unor boli neurodegenerative, precum Alzheimer, demență sau Parkinson.

În cazul unui AVC, problemele de comunicare pot lua forme diferite. Afazia presupune pierderea unor funcții ale limbajului, astfel încât persoanei îi poate fi dificil să comunice oral sau în scris, să înțeleagă mesajele sau să găsească anumite cuvinte. În apraxia verbală, persoana știe ce dorește să comunice, însă creierul nu reușește să coordoneze corespunzător aparatul fonoarticulator pentru producerea sunetelor și cuvintelor. Dizartria afectează vorbirea din punct de vedere motor, limbajul fiind păstrat, dar coordonarea musculaturii implicate în articulare fiind afectată.

CITEȘTE ȘI PREMIERĂ în fotbal: România introduce Cartonașul negru

„Toate acestea apar foarte des după un AVC, dar pe lângă partea fizică de limbaj, este o mare afectare și pe partea emoțională, pentru că pacienții, persoanele, se regăsesc acum neputincioase. Nu pot comunica, nu se pot face înțeleși, trebuie să depindă de alte persoane, scade stima de sine, se frustrează foarte ușor pentru că nu reușesc", a spus Andrada Ginghina.

În ceea ce privește intervențiile complementare, Costin Dămășaru, doctor în management, doctorand în fizică aplicată și psiholog, a vorbit despre neurofeedback și despre cercetarea pe care o desfășoară în zona interfețelor creier-computer.

Acesta a afirmat că a adus conceptul de neurofeedback în România în 2018, după studiile efectuate la MIT, unde a intrat în contact cu domeniul neuroștiinței, neurofeedbackului și brain mapping-ului. Costin Dămășaru a explicat că abordarea sa pornește de la ideea că sistemul creier-minte poate fi sprijinit să își regleze mai eficient funcționarea.

„Nimeni nu vindecă. Noi doar ajutăm să se autovindece sistemul creier-minte. Sau îmbunătățim. Ajutăm clienții, nu sunt pacienți, că nu suntem clinică medicală. Ajutăm clienții să găsească resursele interioare pentru evoluție", a declarat Costin Dămășaru.

El susține că, în cercetarea sa, urmărește inclusiv modul în care pot fi create canale de comunicare eficiente cu subconștientul pentru identificarea și procesarea unor informații traumatice procesate necorespunzător.

„Obiectivul numărul unu al creierului, al sistemului creier-minte, este să ne țină în viață. În momentul în care intervine un eveniment traumatic major sau un șir de evenimente traumatice minore concatenate, creierul face tot ce poate să ne țină în viață, activează niște rețele, dezactivează altele, astfel încât la sfârșitul zilei să nu mori", a explicat acesta.

Potrivit lui Dămășaru, dificultatea poate apărea după încheierea evenimentului traumatic, dacă sistemul rămâne într-o stare de protecție. În acest context, el consideră importantă o abordare inter- și transdisciplinară, susținută de cercetare.

Costin Dămășaru a precizat că a lucrat cu peste 18.000 de clienți și a subliniat că neurofeedbackul nu trebuie prezentat drept tratament universal.

„Și eu sunt total de acord că neurofeedback nu vindecă, nu este un panaceu universal pentru toate bolile pământului, nu vindecă autismul, ADHD-ul, depresia, anxietatea. Ce ajută, în schimb, este clientul respectiv, persoana în cauză, fie că este copil, fie că este adult, să învețe singur, cu ajutorul neurofeedbackului, să-și regleze sistemul creier-minte. Aici este secretul", a afirmat el.

CITEȘTE ȘI Despre narcisism. Elena Pontbriant, psiholog clinician: Dacă te fac să te simți tu grozav, te pot și controla ulterior / Elena Dobre, psihoterapeut: Vine din nesiguranță, din acea lipsă de încredere în sine - Profit.ro TV

În ceea ce privește legătura dintre funcționarea creierului și capacitatea de comunicare, Dămășaru a indicat rolul zonei Broca, implicată în vorbirea expresivă, dar și importanța reprezentării contextului înaintea exprimării. Potrivit acestuia, creierul trebuie să stabilească prioritățile, iar intervenția urmărește ghidarea, nu forțarea acestuia.

„Întâi se așază baza, reprezentarea contextului. Normalitatea înseamnă, citez, adaptarea la șabloane socioculturale general acceptate. Eu nu pot să spun despre mine că sunt normal, ceilalți trebuie să spună. Dar ca să spună ceilalți că eu sunt normal, eu trebuie să mă afiliez și să mă validez, să fiu ca ei", a spus Costin Dămășaru.

Acesta a susținut că, în cazul persoanelor cu disfuncții neuronale, înțelegerea contextului poate contribui la o comunicare mai eficientă.

„Revenind la limbaj și disfuncțiile de limbaj, înainte de a începe să vorbească, din practică vă spun, devin și adulți, și copiii mult mai prezenți, înțeleg ce este cu ei, înțeleg cum anume să se comporte, înțeleg ce li se spune și, foarte important, înțeleg cum anume să comunice, ce au de spus în cel mai eficient mod", a afirmat el.

CITEȘTE ȘI Ramona Gheorghe, medic psihiatru: În 80% din cazurile de tulburări psihice la copii și adolescenți, prodromul este anxietatea / Corina Bratu, psiholog: Suicidul este rezultatul interacțiunii dintre o vulnerabilitate biologică, niște trăsături de personali

Andrada Ginghina a făcut, în schimb, diferența între un blocaj temporar al vorbirii, care poate apărea în contexte de oboseală sau emoții intense, și o tulburare care necesită evaluare de specialitate. Un episod ocazional și de scurtă durată nu afectează, de regulă, semnificativ viața socială sau profesională, însă schimbările persistente ale vorbirii trebuie investigate.

„Când observăm că sunt anumite schimbări în abilitatea de a pronunța și schimbări majore comparativ cu perioada anterioară în pronunție, în capacitatea de a urmări o discuție și a duce până la bun sfârșit un discurs, coerența, fluența, ritmul, modul de articulare, capacitatea de a înțelege ce i se spune, dacă sunt vizibil afectate și pe o perioadă mai lungă de timp, clar este foarte bine să ne îndreptăm către un medic și apoi, ulterior, către un logoped pentru a beneficia de o consultație să vedem exact despre ce este vorba", a declarat psihologul.

În cazul unei modificări bruște a vorbirii, însă, situația poate fi o urgență medicală.

„Dacă apare schimbarea bruscă și este asociată poate cu asimetria feței, cu o înțepătură în braț, cu amețeală și dezorientare, este important să sunăm la 112, pentru că poate fi vorba de un accident vascular și timpul este foarte prețios în acest caz", a avertizat Andrada Ginghina.