Prof. Univ. Diana-Loreta Păun a explicat că terminologia s-a modificat în ultimii ani, iar perioada de apropiere de menopauză este definită drept perimenopauză. În această etapă, activitatea ovariană începe să scadă treptat, ceea ce duce atât la reducerea ovulației, cât și la diminuarea secreției de estrogen și progesteron.
„Este foarte important ca femeia să fie abordată holistic, să fie abordată ca un tot unitar, de aceea cele două specialități nu pot trăi una fără cealaltă. (...) Este vorba de toate acele modificări pe care corpul femeii le suferă din momentul în care activitatea ovariană, care a fost atât de ritmică și regulată de-a lungul vieții fertile, începe încet, încet să se diminueze până la sistare definitivă", a declarat Diana-Loreta Păun.
Potrivit acesteia, primele semne sunt dereglările ciclului menstrual, care pot însemna menstruații mai dese sau mai rare, mai abundente ori mai reduse cantitativ. Aceste modificări trebuie investigate, deoarece pot ascunde și alte afecțiuni.
Specialistul a arătat că simptomele diferă de la o femeie la alta și pot include bufeuri, transpirații nocturne, tulburări de somn, labilitate emoțională sau simptome genito-urinare.
Prof. Univ. Dr. Monica Cîrstoiu a explicat că tranziția către menopauză se desfășoară, de regulă, pe parcursul a cinci-șapte ani și nu apare brusc.
„Sunt modificări care apar pe parcursul a 5-7 ani de zile, nu sunt modificări apărute deodată, brutal. E posibil că în primii ani ciclurile menstruale să vină la intervale de timp mai scurte, apoi, dimpotrivă, poate să vină la o perioadă mai îndelungată de peste 60-70 de zile. Poate să apară modificări de flux menstrual și da, aceasta trebuie să vină la un consult ginecologic", a afirmat Monica Cîrstoiu.
Aceasta a subliniat că diagnosticul de menopauză se stabilește retrospectiv, după un an fără menstruație, iar odată cu scăderea nivelului de estrogen apar modificări locale, precum uscăciunea vaginală, reducerea florei protectoare și creșterea riscului de infecții urinare și genitale.
În plus, femeile pot dezvolta nicturie, imperiozitate micțională și incontinență urinară, simptome care afectează calitatea vieții, dar care nu trebuie considerate normale, deoarece pot fi prevenite sau tratate.
Prof. Univ. Diana-Loreta Păun a precizat că menopauza nu este o boală, însă reprezintă un moment potrivit pentru o evaluare medicală completă, deoarece odată cu scăderea estrogenilor cresc riscurile pentru osteoporoză, boli cardiovasculare, sindrom metabolic și chiar boala Alzheimer.
„Menopauza este un diagnostic retrospectiv. Menopauza nu e o boală. (...) Menopauza este un moment optim pentru orice femeie pentru a-și face un consult medical amănunțit. Nu neapărat endocrinologic sau ginecologic, ci un consult general", a spus Diana-Loreta Păun.
Ea recomandă, pe lângă consultul ginecologic și senologic, efectuarea testului Babeș-Papanicolau, mamografiei, ecografiei mamare, evaluării funcției tiroidei, analizelor metabolice și investigației DEXA pentru depistarea osteoporozei.
„La menopauză se poate exprima și o patologie tiroidiană și simptomele sunt de multe ori intricate pentru că, de exemplu, insomnia, transpirațiile sunt și semne de hipertiroidie. Ori ele apar și în menopauză și e greu să-ți dai seama de unde vin ele dacă nu faci o evaluare a funcției tiroidiene", a explicat aceasta.
Referindu-se la impactul menopauzei asupra vieții intime, Monica Cîrstoiu a subliniat că sexualitatea nu dispare odată cu instalarea menopauzei, însă modificările locale și scăderea libidoului pot afecta relația de cuplu dacă nu sunt discutate.
„Sexualitatea nu dispare odată cu instalarea menopauzei. Și în ceea ce privește sexualitatea, pe de-o parte, trebuie să vorbim de componenta actului sexual în sine, dar pe de altă parte, de modul de comunicare între parteneri. De liniștea sufletească, de înțelegerea elementelor de o parte și de alta. E nevoie de un dialog permanent într-un cuplu, pentru că bărbatul trebuie să înțeleagă că anumite modificări care apar fiziologic în viața femeii o fac pe aceasta să resimtă disconfort în timpul contactului sexual", a declarat Monica Cîrstoiu.
Medicul a prezentat și rezultatele unui studiu realizat în cadrul clinicii pe care o conduce, potrivit căruia peste 60% dintre femeile aflate la menopauză nu discută cu medicul despre problemele legate de sexualitate.
„Peste 60% din paciente aflate în menopauză nu aduc în discuție latura legată de sexualitate. Pare a fi un subiect tabu", a afirmat aceasta.
În opinia sa, medicii trebuie să inițieze aceste discuții și să recomande terapii locale pentru prevenirea uscăciunii vaginale, a infecțiilor și a altor complicații asociate atrofiei genitale.
Diana-Loreta Păun a atras atenția și asupra impactului psihologic al menopauzei, perioadă care coincide frecvent cu plecarea copiilor de acasă, îmbătrânirea părinților și schimbări profesionale, ceea ce poate accentua stările de tristețe și izolare.
„Rolul echipei multidisciplinare, din care psihologul trebuie să facă parte, este deosebit de important când e vorba de gestionarea unei femei la vârsta menopauzei", a spus aceasta.
La rândul său, Monica Cîrstoiu a insistat că femeile nu trebuie să renunțe la controalele ginecologice după instalarea menopauzei, deoarece screeningul rămâne esențial pentru depistarea precoce a cancerelor ginecologice.
„Este complet greșit să gândim că odată ce s-a instalat menopauza la medicul ginecolog nu mai avem de ce să mergem. (...) Screening-ul înseamnă prevenție, înseamnă prevenirea bolilor", a declarat medicul.
Ea a avertizat că la Spitalul Universitar de Urgență București ajung frecvent paciente cu cancere ginecologice în stadii avansate, care ar fi putut fi vindecate dacă ar fi fost diagnosticate la timp.
„Un cancer descoperit în stadiu inițial este curabil. Dar aceste paciente nu au mai mers la un consult ginecologic de 10 ani, de 15 ani", a spus Monica Cîrstoiu.
Medicul a reamintit că România ocupă primul loc în Europa atât la incidența, cât și la mortalitatea prin cancer de col uterin, în principal din cauza diagnosticării tardive.
În ceea ce privește prevenția, Diana-Loreta Păun a subliniat că stilul de viață reprezintă parte a tratamentului și a recomandat alimentație echilibrată, activitate fizică, somn de calitate și reducerea stresului.
Totodată, aceasta a atras atenția asupra deficitului de vitamina D la femeile din România.
„80-90% dintre pacientele de vârsta menopauzei au insuficiență sau deficit de vitamina D. Femeia la menopauză trebuie să facă sport. Eu recomand pacientelor mele să-și ia un cățel, pentru că un cățel te scoate din casă și te obligă să faci mișcare, nu la modul performanță sportivă, dar trebuie să-ți găsești timp ca să te ocupi de tine. Trebuie să dormi bine", a concluzionat Diana-Loreta Păun.
