Criza cipurilor tinde să persiste mai mult decât se prognoza anterior, atenționează Radu Puiu, analist XTB România. Dacă, în urmă cu câteva luni, marii producători se așteptau ca în a doua jumătate a anului 2022 situația să se normalizeze, iar în 2023 cererea și oferta de cipuri să ajungă la un echilibru, se pare că estimările actuale indică o prelungire a acestei crize.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
„Vedem că apar tot mai multe prognoze care indică o extindere a acestei crize chiar și după anul 2023, estimându-se că de abia în anul 2024 se va observa o situație mai bună. Această situație depinde totuși foarte mult de contextul actual. Aceste estimări se bazează pe datele din prezent, iar dacă situația se va modifica, atunci și estimările vor suferi ajustări. Dar, pentru moment, problemele par să persiste”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Radu Puiu, adăugând că cei care vor suferi cel mai mult sunt consumatorii finali, pentru că vor plăti un preț mai mare pentru automobile.
„Și se observă deja o tendință a creșterii prețurilor la autombile. Vorbim chiar și de creșteri pe piața second hand a automobilelor. Pe de altă parte se observă întârzieri foarte mari ale livrărilor de mașini”, mai spune acesta.
Probleme la automobile au apărut și în ceea ce privește sistemele de sunet. Consumatorii vor fi nevoiți să renunțe la anumite extraopțiuni, dacă vor să li se livreze mai rapid automobilele.
„Unele companii au anunțat deja clienții că vor apărea întârzieri, pentru că nu există acele microcipuri care sunt utilizate pentru sistemele de sunet. Vedem că apar aceste lipsuri în diferite aspecte ale unei mașini, care în trecut ni se păreau ceva obișnuit. Acum trebuie să renunțăm la foarte multe extraopțiuni considerate normale dacă dorim să obținem acel automobil cât mai rapid”, precizează Radu Puiu.
Criza cipurilor a apărut în perioada pandemiei, când foarte multe fabrici s-au închis pentru a limita răspândirea virusului. Ulterior, când producția a fost reluată, oferta din piața nu a mai putut să acopere cerere existentă.
„Cererea foarte mare de microcipuri nu a reușit să fie atinsă, din cauză ca pe de-o parte nu există suficientă capacitate de producție la acele facilități, iar pe de altă parte, în prezent, pare că ne aflăm chiar și într-o penurie ale unor componente care intră în producția acestor părți extrem de importante în viața noastră cotidiană”, explică acesta.
Radu Puiu mai spune că războiul din Ucraina a accentuat criza cipurilor, având în vedere că în Donbas erau rezerve importante de anumite materii prime, care intră în componența microcipurilor.
„Este vorba de litiu, nichel și cobalt care sunt utilizate în producția bateriilor, în special pentru modelele electrice, iar această situație a dus cumva la un timp de așteptare și mai mare în ceea ce privește livrarea de semiconductori, și pe de altă parte a dus și la o creștere a prețurilor semiconductorilor. Marii producători au anunțat deja poate și a doua majorare în acest an, tocmai pe fondul creșterii costurilor de producție”, continuă el.
Anlistul XTB adaugă că, în pofida acestei crize, anumite companii din domeniu au perspective bune de creștere în următoarea perioadă.
„Chiar dacă nu putem spune că performanța din ultimele luni a fost impresionantă, pentru că mare parte din marile companii au avut de suferit pe fondul temerilor referitoare la inflație și la conflictul din Ucraina. Situația este destul de optimistă, întrucât se așteaptă ca în continuare cererea pentru microcipuri să fie în creștere și acest lucru va duce și la o cerere suplimentară pentru materiile prime care sunt furnizate tocmai de aceste companii”, precizează acesta.
Astfel, analiza XTB relevă că piața autovehiculelor electrice se află într-o situație destul de sensibilă. Pe de o parte, capacitatea de producție este afectată de criza semiconductorilor, dar pe de altă parte interesul pentru acest sector crește odată cu scumpirea combustibililor fosili de la pompă.
Industria auto, care a fost afectată puternic în perioada de vârf a pandemiei, încă nu și-a revenit din pierderi. Cu toate acestea, cauza este alta. Lipsa continuă de semiconductori a afectat profiturile producătorilor de automobile, pe măsură ce aceștia continuă să reducă producția din cauza penuriei de microcipuri.
Producătorii de cipuri se confruntă cu propriile probleme de aprovizionare în creștere, care sunt accentuate de războiul din Ucraina. Cererea rămâne ridicată, în timp ce oferta rămâne constrânsă.
De asemenea, prețurile la energie sunt un factor important, fabricarea microcipurilor necesitând o cantitate foarte ridicată de energie electrică.
În ultimele luni, aproape toți marii producători de automobile au redus producția și întâmpină dificultăți să furnizeze vehicule la timp.
Recent, Toyota a anunțat că va reduce producția de autovehicule cu 100.000 din cauza penuriei de semiconductori. Potrivit unui comunicat al companiei, aceasta a suspendat producția a 16 linii de producție în 10 fabrici, în mai și iunie, din cele 28 de linii din 14 fabrici.
De asemenea, Ford Motor a declarat luna trecută că a oprit producția Ford Mustang de generația a șasea având în vedere contextul actual.
În plus, Ford a spus că a pierdut 3,1 miliarde de dolari în primul trimestru al anului 2022 din cauza penuriei de cipuri, capacitatea de producție fiind afectată.
Toyota și Ford nu sunt singurele companii care sunt afectate de deficitul de cipuri. Cumpărătorii Tesla se confruntă cu o perioadă de așteptare de până la doi ani pentru SUV-ul Model X, pe măsură ce compania întâmpină dificultăți în intensificarea producției.
Totuși, consumatorii continuă să prefere modelele companiei. Astfel, în martie, Tesla Model Y și Model 3 au fost cele mai bine vândute automobile din Marea Britanie.
În plus, Audi a fost forțată să oprească producția la una dintre principalele sale fabrici din Germania.
Conform raportului Agenției Internaționale a Energiei, vânzările de mașini electrificate, complet electrice și hibride de tip plug-in, s-au dublat la nivel global în 2021, la 6,6 milioane, dar această creștere rapidă a afectat și mai mult lanțurile de aprovizionare deja amenințate de pandemie și de războiul din Ucraina.
În pofida problemelor cu care se confruntă lanțurile globale de aprovizionare, vânzările au continuat să crească puternic și în 2022. Două milioane de mașini electrice au fost vândute la nivel mondial în primul trimestru, ceea ce reprezintă o creștere cu 75% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Numărul de mașini electrice prezente pe drumuri până la sfârșitul anului 2021 s-a ridicat la aproximativ 16,5 milioane, o valoare de trei ori mai mare decât în 2018.
Materialele esențiale, cum ar fi litiul, nichelul și cobaltul sunt în mod deosebit expuse riscului, conform AIE.
Astfel, prețurile litiului, o componentă esențială pentru producția bateriilor pentru vehicule electrice, au fost de șapte ori mai mari în mai decât erau la începutul anului 2021.
Prețurile cobaltului mai mult decât s-au dublat, iar prețurile nichelului sunt aproape duble.
Această creștere a fost rezultatul cererii „fără precedent" de baterii și al „lipsei de investiții structurale în noi capacități de aprovizionare". Litiul, nichelul și cobaltul sunt metale utilizate în producția bateriilor pentru vehicule electrice.
Regiunea Donbas a Ucrainei deține rezerve semnificative de litiu, iar operațiunile de prospectare și minerit au fost întrerupte. Rusia este al doilea cel mai mare producător de cobalt și al treilea cel mai important furnizor de nichel, responsabil pentru 4% și, respectiv, 7% din aprovizionarea globală.
Impactul războiului asupra lanțului global de aprovizionare iese în evidență când menționăm că Ucraina este unul dintre cei mai mari producători de neon din lume.
Acest gaz este esențial în producția de cipuri pentru semiconductori, iar aproximativ 85% dintre cipurile semiconductorilor fabricați în prezent folosesc neon.
Acest trend a avut un impact direct asupra prețului bateriilor, care reprezintă aproximativ o treime din costul noilor vehicule electrice. Prețurile bateriilor au scăzut cu 6%, până la 132 de dolari pe kilowatt în 2021, fiind un ritm mai lent decât cel de 13% din 2020.
