' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
În primul rând, Mihai Zanfir a explicat că termenul de depresie este folosit în sens larg, însă, în domeniul sănătății mintale, presupune mai multe componente. Printre manifestările de bază se află tristețea, senzația continuă de suferință și dificultatea de a mai resimți bucurie. Un episod depresiv este însă diferențiat de o simplă perioadă de tristețe prin intensitatea și durata simptomelor, dar și prin impactul asupra vieții de zi cu zi.
„Când vorbim de depresie, vorbim despre niște probleme de natură afectivă, adică despre emoții de tipul tristeții, de tipul unei senzații continue de suferință, de disconfort, de tipul dificultății de a resimți o bucurie", a declarat Mihai Zanfir, medic psihiatru, la emisiunea Timp pentru Sănătate, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, în fiecare miercuri, de la ora 17.00.
Potrivit acestuia, depresia poate reduce randamentul profesional, motivația și capacitatea de concentrare și poate afecta relațiile de familie sau activitatea academică. În cazul persoanelor vârstnice, problemele pot ajunge inclusiv la dificultăți în administrarea medicației.
Un reper important este durata simptomelor.
„Durata semnificativă clinic, deci care ar trebui totuși să ridice niște semne de întrebare persoanei respective, este de două săptămâni", a explicat medicul.
El a precizat că pot exista episoade depresive izolate, dar și tulburări depresive în care acestea se repetă.
Liviu Elefterie a arătat că, în cabinet, persoanele cu depresie reclamă frecvent lipsa energiei, deteriorarea relațiilor cu prietenii și colegii și pierderea plăcerii pentru activități care anterior le făceau plăcere. În multe cazuri, oamenii ajung la psihoterapie după ce au încercat mai multe soluții pentru a-și reveni.
„Am încercat și asta, am văzut că nu merge să îmi revin, am încercat și asta, nu merge să îmi revin, după care ajung în cabinet. (...) Cert este că ei simt o durere constantă și o lipsă puternică de a vedea luminița de la capătul tunelului", a declarat Liviu Elefterie, psiholog și psihoterapeut.
Depresia nu se manifestă însă numai la nivel emoțional. Mihai Zanfir a explicat că pot apărea simptome somatice, precum dureri nespecifice, inclusiv atunci când nu există o cauză medicală identificabilă, iar o afecțiune existentă poate avea simptome percepute ca fiind mai intense.
La acestea se adaugă tulburările de somn, de la insomnie și somn fragmentat până la trezirea foarte devreme, dar și modificări ale apetitului. Unele persoane pot avea pofta de mâncare diminuată și scădere în greutate, în timp ce, în anumite forme atipice, poate apărea creșterea apetitului și a greutății. Iritabilitatea și nervozitatea pot fi, de asemenea, prezente.
„Alte manifestări, într-adevăr, pot să fie afectarea somnului, adică insomnie, un somn agitat, somn fragmentat sau, invers, trezitul foarte devreme dimineața, un somn de durată insuficientă. Sigur, și care mai departe contribuie la această lipsă de energie pe care o poate resimți persoana respectivă", a spus Mihai Zanfir.
Medicul a menționat și simptomele cognitive, precum problemele de atenție și concentrare, care, în cazul persoanelor vârstnice, pot face ca o depresie cronică să fie confundată cu debutul unei tulburări neurocognitive. Depresia poate afecta, de asemenea, percepția asupra propriei valori și stima de sine.
În psihoterapie, Liviu Elefterie pune accent pe reducerea autocriticii și dezvoltarea compasiunii față de propria persoană. Persoanele depresive pot interpreta dificultatea de a realiza chiar și activități simple drept un eșec personal, ceea ce le poate afecta suplimentar stima de sine.
„Și ce încercăm noi să facem în cabinet este să înțeleagă că este OK să greșim, câteodată. Că este OK să fim vulnerabili. Este OK să nu putem, la un moment dat, să ne ridicăm din pat. Pentru că, pentru o persoană care trăiește în depresie, costurile sunt total diferite față de o persoană fără depresie", a declarat psihologul și psihoterapeutul.
Cei doi specialiști au discutat și despre asocierea dintre depresie și ADHD. Mihai Zanfir a subliniat că problemele de atenție, performanța profesională sau educațională și dificultățile relaționale asociate ADHD-ului se pot acumula în timp, mai ales atunci când tulburarea nu este diagnosticată.
„În cabinet nu prea se întâmplă așa. Adică toate aceste probleme din sfera sănătății mintale, foarte multe ori, sunt asociate. Sunt puține cazurile în care o persoană care ajunge la un psihiatru sau la un psiholog are numai depresie", a afirmat Mihai Zanfir.
Liviu Elefterie a explicat că, în cazul ADHD-ului, diferența dintre potențialul pe care persoana consideră că îl are și ceea ce reușește efectiv să realizeze poate contribui la afectarea stimei de sine și, ulterior, la apariția depresiei. El a descris situația prin dificultatea de a transforma capacitatea percepută în rezultate constante, din cauza instabilității atenției.
Depresia poate apărea și în contextul unor probleme medicale sau al unor factori de stres prelungit. Mihai Zanfir a inclus aici afecțiuni cronice, boli grave, probleme de cuplu sau de familie și dificultăți profesionale ori financiare. Abordarea, a explicat medicul, trebuie să ia în calcul atât componenta medicală, cât și factorii psihologici și sociali.
În ceea ce privește momentul în care este necesar ajutorul unui specialist, medicul a indicat drept semnale importante tristețea profundă și prelungită, intensitatea suferinței și afectarea funcționării în mai multe domenii ale vieții.
„O tristețe care este prelungită, o depresie, o stare de tristețe profundă prelungită, resimțită ca fiind foarte intensă, care durează mult și care afectează viața persoanei în mod direct, pe diferite planuri, pe planul profesional, pe planul relațiilor, pe planul vieții chiar personale, inclusiv în activități casnice", a declarat Mihai Zanfir.
În astfel de situații, persoana poate apela la psihiatru, psihoterapeut sau medicul de familie. Zanfir a subliniat că depresia se poate asocia cu ADHD, anxietate sau afecțiuni somatice și că, în cazul unei depresii netratate, există și asocieri descrise în studii cu un risc mai mare pentru afecțiuni cardiovasculare.
Medicul a atras atenția și asupra faptului că ceea ce este numit generic „depresie" poate face parte, în anumite cazuri, dintr-o tulburare bipolară, în care episoadele depresive alternează cu perioade de hipomanie sau manie, caracterizate prin energie crescută, euforie și acțiuni impulsive.
