România a recuperat peste 300 de milioane de dolari în ultimii cinci ani din împrumuturile acordate în perioada comunistă, în baza acordurilor încheiate cu Irak și Mozambic, dar mai are de încasat peste 376 milioane de dolari din partea unor state din Africa și Asia, respectiv peste 1,7 miliarde de ruble transferabile de la Cuba.
La peste trei decenii de la căderea comunismului, România mai are de încasat bani de la succesorii regimurilor cu care Nicolae Ceaușescu întreținea relații privilegiate.
Deși Fidel Castro, Saddam Hussein, Kim Ir-sen, Muammar Gaddafi, Gaafar Nimeiry au dispărut de la putere, lăsând în urmă un adevărat dezastru în statele pe care le-au condus cu mână de fier, datoriile au rămas, iar autoritățile de la București fac în continuare eforturi pentru a le recupera, scrie Adevărul.
305 milioane de dolari recuperați în cinci ani
În perioada 2020 – 2025, statul român a încasat 55,9 milioane de dolari în 2020, 53,7 milioane în 2021, 51,7 milioane în 2022, 50,1 milioane în 2023, 48,3 milioane în 2024 și 45,76 milioane în prima jumătate a anului 2025. În total, aproximativ 305 milioane de dolari, exclusiv din tranșele prevăzute în acordurile deja încheiate cu Irak și Mozambic.
„Instituțiile abilitate conform prevederilor legale în vigoare fac demersuri constante pe lângă autoritățile competente din țările debitoare în vederea aducerii la îndeplinire a obligațiilor ce decurg din acordurile deja încheiate sau pentru obținerea aprobărilor necesare în vederea demarării negocierilor privind termenii de reglementare”, a transmis Ministerul Finanțelor.
România are de recuperat de la Cuba 1.741.566.698 ruble transferabile - moneda de cont a CAER, blocul economic sovietic desființat în 1991. Convertite la paritatea de 1 la 1 cu dolarul, suma depășește 1,74 miliarde de dolari. Valoarea reală depinde de un coeficient de conversie care trebuie negociat bilateral, iar aici intervine problema: autoritățile cubaneze refuză categoric să înceapă aceste discuții.
România a vrut să obțină de la cubanezi leacul pentru cancer în schimbul datoriei
În decembrie 2018, ministrul Finanțelor de la acea vreme, Eugen Teodorovici, și ministrul Sănătății, Sorina Pintea, au mers în Cuba pentru a debloca problema datoriei.
La Havana, Teodorovici a propus să fie „valorificate unele facilități medicale și de cercetare din țara noastră prin realizarea unor proiecte comune în domeniul oncologiei, diabetologiei și famaceutic, care să permită României să realizeze venituri compensatorii față de datoria Cubei și să găsească soluții pentru tratamentele contra cancerului”, se arată într-un raport al Ministerului Finanțelor.
Deși discuțiile păreau că merg în direcția bună, după vizita în Cuba, vicepreședintele cubanez Ricardo Cabrisas a refuzat plata datoriei sau echivalarea acesteia cu o eventuală colaborare.
„(...) refuzul categoric al autorităților cubaneze, țară care deține 100% din creanțele României în ruble transferabile, de a accepta începerea negocierilor pentru convenirea coeficientului de conversie rublă transferabilă/dolar SUA și pentru stabilirea unor modalități de rambursare a obligațiilor sale valutar”, au explicat reprezentanții Ministerului Finanțelor.
În aceste condiții, singura șansă ca România să își recupereze cel puțin o parte din bani ar fi răsturnarea de regim în Cuba. După ce l-a începutul acestui an l-a capturat pe dictatorul venezuelean, Nicolas Maduro, președintele american Donald Trump a amenințat deschis și regimul de la Havana, este relatat.
„Ceea ce se întâmplă cu Cuba este uimitor. Și credem că vrem să terminăm mai întâi asta, dar va fi doar o chestiune de timp până când tu și mulți alți oameni incredibili vă veți întoarce în Cuba. Sperăm că nu pentru a rămâne. Vrem să vă întoarceți. Nu vrem să vă pierdem. Nu vrem să fie atât de plăcut încât să rămâneți”, spune Trump.
România mai are de recuperat 376 milioane de dolari
Pe lângă Cuba, România mai are de recuperat 376,1 milioane de dolari de la unsprezece state, datorii acumulate tot în intervalul 1970–1989.
Cel mai mare debitor în valută convertibilă este Sudanul, cu 171 de milioane de dolari, urmat de Irak cu 126,8 milioane și Libia cu 49,1 milioane.
Ceilalți sunt Nigeria (12,6 milioane), Republica Centrafricană (10,7 milioane), Mozambic (5 milioane), Somalia (2,5 milioane), Republica Guineea (2,4 milioane), Coreea de Nord (0,55 milioane), Tanzania și Republica Democrată Congo sub un milion fiecare.
Sumele pentru Sudan, Libia și Guineea includ și creanțe denominate în lire sterline, respectiv dinari libieni și franci francezi, convertite la cursul actual.
Ministerul Finanțelor notează că mai multe state debitoare (Republica Centrafricană, Somalia, Sudan, R.D. Congo și Tanzania) sunt încadrate în inițiativa HIPC, programul internațional dedicat celor mai sărace și mai îndatorate țări din lume, unele aflate în conflict activ sau abia ieșite din război.
În cazul Libiei, instituțiile românești se lovesc de „poziția rigidă" de la Tripoli și de instabilitatea internă persistentă.
Anterior, un raport privind creanțele României la 31 decembrie 2021 provenite din activitatea de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989 arată că la data de 31 decembrie 2021 România recuperase mai puțin de 54 de milioane de dolari.
La acel moment, creanțele României provenite din operațiunile de export, cooperare economică internațională și alte acțiuni externe, derulate înainte de 31 decembrie 1989 erau de 549.059.447,02 dolari SUA pe relația devize convertibile și de 1.624.509.933,94 ruble transferabile pe relația ruble transferabile și alte sume în diverse valute.
