România are nevoie de un plan de consolidare bazat pe digitalizare, investiții productive și combaterea evaziunii, nu pe supraimpozitarea segmentelor deja performante sau vulnerabile, susțin reprezentanții Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
'Într-o lume în transformare accelerată, România nu poate merge înainte cu politici reactive și improvizații fiscale. Avem nevoie de un plan de consolidare bazat pe digitalizare, investiții productive și combaterea evaziunii, nu pe supraimpozitarea segmentelor deja performante sau vulnerabile. Avem de ales între a continua presiunea asupra celor care contribuie deja semnificativ sau a repoziționa politicile publice spre sprijin, inovare și parteneriat economic real. Alegerea ar trebui să fie simplă', se menționează într-un comunicat al ANIS, remis AGERPRES.
Conform sursei citate, România se află în top 5 al țărilor UE cu cea mai mare povară fiscală pe muncă, cu 41,3%, peste media UE de 38,8%. Dacă adăugăm și contribuțiile angajatorului, 100 de lei de salariu net costă în realitate peste 170 de lei. 'Diferența se duce la stat, sub formă de CAS, CASS, CAM și impozit pe venit', susțin reprezentanții asociației, care citează date Eurostat.
În toate statele cu fiscalizare mare pe muncă, există un sistem cuprinzător de deductibilități, care reduce povara fiscală pentru majoritatea contribuabililor. 'Nu e cazul nostru, singura deductibilitate e o sumă anuală derizorie pentru contribuția la pensia facultativă', susțin reprezentanții ANIS.
'Un IT-ist, un fermier, un corporatist și un doctor intră într-un bar. În loc să-și strângă m�na și să dea noroc cu o bere, se uită în jur și stau cu m�inile lipite de buzunare. Dar nici la muncă nu s-ar duce, pentru că efectiv nu mai merită. Nu e banc. Este o imagine destul de exactă a României economice din 2025: patru oameni din patru categorii sociale și economice diferite, dar toți afectați de același val de creșteri de taxe vehiculate 'pe surse' sub pretextul solidarității. Au toți un lucru în comun: când statul se uită la bugetul devalizat, pare să vadă doar buzunarele lor. Și toți se uită de unde ar putea să mai taie, poate că berea aceea nu e o idee bună, ce atâta socializare, pentru că meditațiile copilului trebuie plătite, gardul trebuie reparat, chiria nu așteaptă și medicamentele trebuie cumpărate. Paradoxal, partidele în negocieri de guvernare pare că nu se uită de unde să mai taie, doar cum să ia și mai mult de la cei care plătesc deja prea mult', se menționează în document.
Reprezentanții ANIS au făcut referire la un argument vehiculat în spațiul public, potrivit căruia salariații mai bine plătiți ar trebui să plătească un procent mai mare de impozit dec�t cei cu salarii mici, o 'taxă de solidaritate'.
'Stabilirea unor praguri fixe pentru impozitare mai ridicată poate crea efecte inverse: angajații vor evita depășirea artificială a unui prag ca să nu fie penalizați, ceea ce înseamnă venituri mai mici declarate și taxe mai puține colectate. În privat, salariile mari reflectă competență, productivitate și asumare de responsabilitate. În sectorul public, exemple precum medicii specialiști arată cât de valoroși sunt acei profesioniști pe care nu-i avem în număr suficient. Problema nu sunt acești oameni, ci lipsa de responsabilizare în administrație. Nimeni nu-și pierde funcția pentru un deficit bugetar de 9% sau pentru un gap de TVA de 30%', precizează asociația.
În opinia reprezentanților ANIS, toate scenariile de creșteri de impozite înseamnă scădere economică, care duce la pierderi de locuri de muncă, la sărăcirea oamenilor.
'Niciun scenariu de creștere a impozitării pe muncă nu rezolvă problema deficitului bugetar excesiv. Pentru că doar mai puțin de 7% dintre salariați trec pragul de 10.000 lei net/lună, nici măcar teoretic nu se adună în plus la buget mai mult de 0,2% din PIB. În schimb are un impact cert în scădere economică, care ne duce în recesiune, închideri de companii, pierderi de locuri de muncă. Istoria recentă ne arată că majorările de taxe au avut costuri economice serioase și nu au produs redresări sustenabile. În 2010, majorarea TVA de la 19% la 24% a dus la o explozie a inflației (7,96%) și o cădere a consumului cu peste 5%. Deficitul a fost 'acoperit', dar economia s-a contractat', au precizat reprezentanții ANIS, care au citat date din raportul BNR.
Industria IT a generat în 2023 aproape 8% din PIB și un excedent comercial de peste 20 miliarde euro în 5 ani, în timp ce contribuția în taxe și impozite a sectorului e cu 33% peste media națională, precizează sursa citată.
'Este singurul sector economic din România cu o productivitate orară peste media Uniunii Europene. Și aduce singur circa 7 miliarde de euro net din export. După eliminarea facilităților fiscale în 2023, 63,2% dintre firmele IT au raportat impact negativ asupra performanței financiare, iar 21,1% au avut venituri în scădere în 2024. 76,3% dintre companii spun că reducerea poverii fiscale pe muncă este o prioritate absolută', menționează asociația, făcând referire la 'ANIS Industry Study 2024.'
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) este asociația reprezentativă a industriei de IT din România.
ANIS are peste 150 de companii membre, este un promotor al digitalizării și reprezintă interesele industriei de IT de 25 de ani, fiind un partener de dialog credibil care poate contribui la crearea de politici publice care să faciliteze valorificarea tehnologiei pentru dezvoltarea socio-economică.
