Numărul salariaților din fabricarea autovehiculelor și a componentelor a coborât, la finele lunii aprilie, la 132,8 mii de persoane.
Analiza Profit.ro arată un posibil risc de scădere sub pragul de 500.000 de vehicule, care fusese depășit în premieră în 2022 - VEZI AICI
Este cel mai redus nivel de după 2012 și confirmă o tendință care nu mai poate fi pusă pe seama unor fluctuații sezoniere, arătând că sectorul se restrânge constant, lună de lună, de mai bine de 8 ani, conform termene.ro.
Industria auto românească a cunoscut o expansiune spectaculoasă după criza financiară: de la aproximativ 113 mii de salariați în 2010, sectorul a urcat aproape neîntrerupt până la un maxim istoric de 206,3 mii de angajați, atins în 2018.
De atunci, însă, direcția s-a inversat. În opt ani, sectorul a pierdut aproximativ 73 de mii de locuri de muncă - mai bine de o treime din efectivul de la vârf.
Declinul a avut două etape: o primă corecție între 2018 și 2021, urmată de o stabilizare relativă în jurul a 160-165 de mii de salariați, apoi o nouă alunecare, accelerată, începând cu a doua parte a anului 2023.
Faza actuală a declinului este cea mai îngrijorătoare tocmai prin persistența ei. Din ianuarie 2025, când sectorul mai număra 150,9 mii de salariați, până în aprilie 2026, industria auto a pierdut 18,1 mii de angajați - o scădere de 12% în doar 16 luni.
Nu a existat nicio lună de creștere în tot acest interval: fiecare lună a adus un minus, în medie, de 1.200 de salariați.
Vara lui 2025 a adus pierderi accentuate (minus 1,8 mii de angajați doar în iulie), iar ianuarie 2026 a marcat cel mai sever episod al întregii serii: 3,1 mii de locuri de muncă dispărute într-o singură lună - un semnal că, dincolo de erodarea graduală prin neînlocuirea plecărilor naturale, sectorul a trecut și prin restructurări de amploare.
Lunile februarie și martie 2026 au părut să aducă o temperare (minus 0,6, respectiv minus 0,3 mii), dar aprilie a readus ritmul peste media perioadei, cu un minus de 1,3 mii de salariați.
Auto a devenit frâna industriei prelucrătoare
Evoluția ocupării nu este un accident statistic, ci reflectă fidel ce se întâmplă cu producția. Ani la rând, fabricarea de autovehicule a fost sectorul care trăgea în sus industria prelucrătoare românească: în 2022 și 2023, producția auto depășea cu 10-17% nivelul mediu al anului 2021, în timp ce restul industriei abia se menținea în jurul acelui reper. Lansările de modele noi și revenirea cererii europene post-pandemie au susținut această performanță.
Tabloul s-a schimbat radical când, la începutul lui 2026, indicele producției auto a coborât la 91,2 (față de media anului 2021), în timp ce ansamblul industriei prelucrătoare se situa la 97,5. Sectorul care ani de zile a compensat slăbiciunea altor ramuri industriale a ajuns să evolueze sub media industriei - o inversare de roluri cu consecințe directe asupra exporturilor, autovehiculele și componentele fiind de departe cel mai important capitol al exporturilor românești de bunuri.
Pentru România, unde grosul ocupării din CAEN 29 se află în industria de componente - cablaje, scaune, sisteme electronice, piese turnate - dependența de comenzile marilor constructori europeni, în special germani, transformă orice reducere de producție la Stuttgart, München sau Wolfsburg într-o pierdere de locuri de muncă în fabricile din România.
La acestea se adaugă factori interni: costuri salariale (însă reduse, mult sub media europeană) și energetice în creștere, care erodează avantajul competitiv ce a adus investițiile în anii 2010, și concurența unor locații mai ieftine, din Maroc până în Turcia, pentru operațiunile intensive în forță de muncă.
Cifrele din aprilie 2026 nu indică o prăbușire, ci ceva poate mai dificil de gestionat: o erodare lentă, constantă și fără un orizont clar de oprire.
Dacă ritmul mediu al ultimului an și jumătate se menține, sectorul va coborî sub pragul de 130 de mii de salariați până la finalul acestui an - nivel la care se afla în urmă cu un deceniu și jumătate.
Pentru economiile locale construite în jurul fabricilor de componente, întrebarea nu mai este dacă ajustarea continuă, ci cât de adânc va merge și ce le poate lua locul acestor locuri de muncă industriale bine plătite.
Comisia Europeană a selectat și lansat șase proiecte-pilot în cadrul noii garanții de competențe, una dintre acțiunile de semnare din cadrul Uniunii competențelor.
Proiectele-pilot au un buget de 14,5 milioane euro și vor sprijini aproape 1.000 de lucrători europeni expuși riscului de șomaj în industria autovehiculelor, oferindu-le formare la locul de muncă și noi locuri de muncă în sectoare în creștere.
Cele șase proiecte vor fi implementate de parteneri din Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Germania, Grecia, Italia, Polonia, România și Slovacia.
Competențele deschid calea către locuri de muncă, stabilitate și noi oportunități. Odată cu semnarea acestor șase proiecte-pilot, demarăm activități concrete pentru a oferi sprijin specific cetățenilor, astfel încât aceștia să își poată construi viitorul într-o economie în schimbare.
Acesta este un pas important către transformarea viitoarei garanții europene de competențe în realitate, asigurând faptul că tranziția verde și cea digitală ale Europei sunt echitabile și favorabile incluziunii'', a declarat vicepreședinta executivă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu.
Proiectele-pilot vor testa noi modele pentru a face tranzițiile profesionale mai ușoare și mai sigure prin reunirea furnizorilor de formare, a autorităților publice și a angajatorilor.
Proiectele vor testa modul în care pot fi identificate nevoile în materie de competențe, modul în care formarea personalizată poate fi mai bine aliniată la nevoile pieței forței de muncă și modul în care pot fi facilitate tranzițiile de la un loc de muncă la altul.
Prin recalificare și perfecționare, acestea vor sprijini tranzițiile către sectoare strategice sau în creștere, generând în același timp dovezi practice cu privire la ceea ce funcționează, pentru cine și în ce condiții.
Proiectele vor consolida, de asemenea, cunoștințele cu privire la modul de furnizare a unor cursuri de formare accesibile, relevante și adaptate diferiților cursanți și care elimină barierele din calea participării, conducând la oportunități reale de angajare. În plus, aceste proiecte vor oferi experiență practică și dovezi pentru dezvoltarea unei garanții europene de competențe în cadrul viitorului Fond european pentru competitivitate, care a fost propus pentru următoarea perioadă bugetară a UE (2028-2034).
Cererea-pilot este gestionată de Agenția Fondului social european (FSE), în calitate de entitate căreia i-a fost încredințată execuția, și va fi pusă în aplicare împreună cu Centrul european de competențe pentru inovare socială, în cadrul Fondului social european Plus (FSE+).
