Inflația a depășit estimarea BNR de 9,2% pe an pentru luna septembrie, fiind în realitate de 9,9%, în contextul impactului mai ridicat al creșterii facturilor la energia electrică și al majorării TVA și accizelor.
Această inflație ridicată și persistentă - ING numește 2025 „anul inflației” - e principalul factor în calea reducerii ratei cheie de 6,5%, notează analiștii.
„Ciclul electoral prelungit al României a întârziat consolidarea fiscală, forțând măsuri bruște în 2025 pentru a recâștiga credibilitatea”, notează economiștii ING Bank România, Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Măsurile fiscale s-au revărsat în inflație, care este așteptată să rămână la nivelul de 9-10% până în iulie-august 2026, când inflația ar urma să scadă pe fondul unui puternic efect de bază.
Deși în mod normal creșterea inflației ar reclama o întărire a politicii monetare, analiștii argumentează că șocul vine din partea ofertei.
„Odată ce aceste efecte dispar din baza statistică, impactul lor asupra venitului disponibil și a cererii agregate generale ar trebui să contribuie la procesul de dezinflație”, arată Vlad Ioniță, analist la BCR.
Salariile medii lunare au crescut cu 4,4% în termeni nominali în august anul curent față de aceeași lună a anului trecut, dar din pricina inflației ridicate acestea au scăzut în termeni reali cu 5%, cel mai mare declin de după perioada de ajustare fiscală din 2010-2011.
BCR estimează că ajustarea fiscală curentă – deficitul bugetar ar trebui să scadă spre 6% din PIB anul viitor, față de 8,4% în acest an - să aducă și o corecție a deficitului comercial și să reducă presiunile de depreciere a leului, lăsând astfel mai mult spațiu pentru BNR să scadă dobânzile.
Când va tăia BNR dobânzile?
Deși cei mai mulți analiști se așteaptă la o reducere a ratei cheie anul viitor, momentul nu este încă foarte clar, depinzând de mai mulți factori, printre care cei mai importanți sunt cei ai (re)liberalizării pieței gazelor și ai eliminării plafonărilor de adaos comercial la alimentele de bază, care ar trebui să aibă loc în primăvara anului viitor.
Aceste decizii administrative au potențialul să întârzie și mai mult dezinflația, notează ING.
„Deși inflația rămâne peste țintă, dinamica creșterii sugerează că este probabil să se discute reduceri ale ratelor dobânzii chiar înainte ca inflația să înceapă efectiv să scadă. Ne așteptăm ca BNR să înceapă relaxarea politicii monetare în mai 2026, efectuând reduceri de 100 puncte de bază pe parcursul anului – dar numai atâta timp cât stabilitatea monedei este menținută”, arată economiștii ING.
Dacă banca centrală va aștepta claritate pentru a vedea ce se întâmplă cu cele două măsuri expuse mai sus, atunci prima reducere a ratei cheie va avea loc probabil la ședința din mai, notează BCR.
De altfel, prognoza BCR este pentru o reducere cu 125 de puncte de bază a ratei cheie anul viitor, la 5,25%. „Comportamentul inflației rămâne cel mai important factor pentru ca acest lucru să se materializeze”, notează Ioniță.
Banca avansează și un scenariu alternativ, în care banca centrală ar putea chiar să se grăbească cu câteva luni.
„Partea fiscală va favoriza probabil reducerile ratelor dobânzii la începutul anului. Dacă gradul de încredere cu privire la revenirea inflației în intervalul țintă este rezonabil de ridicat, am putea asista la prima reducere a ratei dobânzii încă din februarie”, arată analiza BCR.
ING notează că renegocierea PNRR a redus alocarea României cu peste 7 miliarde de euro, din cauza întârzierilor în implementare, dar că rămân disponibile încasări de peste 10 miliarde de euro din în 2026, la care se adaugă fonduri de coeziune de cel puțin 3 miliarde de euro, într-un ritm normal de absorbție.
„Toate acestea indică un an record de intrări de fonduri UE în 2026, sprijinind proiecte de infrastructură și energie și compensând parțial restricțiile fiscale. Riscurile de execuție rămân ridicate, dar creșterea așteptată a investițiilor finanțate de UE ar trebui să ofere o ancoră externă puternică pentru economie”, notează economiștii ING.
Banca olandeză prevede o depreciere ușoară a leului pe parcursului anului viitor, de 1%, la 5,15 lei/euro.
„Inflația ridicată și deficitele duble ar pune presiune în mod normal asupra leului, dar intrările puternice de fonduri UE și gestionarea cursului valutar de către Banca Națională a României (influențată semnificativ de transmiterea foarte mare a cursului valutar asupra inflației din România) ar trebui să mențină EUR/RON stabil”, arată ING.
O intrare de capitaluri care speculează diferențialul de dobândă și care ar putea duce la aprecierea leului nu este dorită de banca centrală, în contextul deficitului comercial ridicat, consideră BCR.
BNR a tăiat ultima oară rata cheie în august 2024 și, de atunci, BCR notează că cele mai multe bănci centrale din regiune, precum și Banca Centrală Europeană Rezerva Federală a SUA au venit cu o relaxare monetară semnificativă, având însă argumentul unei inflații mai domoale.
„Pe măsură ce inflația începe să scadă treptat în România, am putea vedea cum BNR acordă o importanță sporită acestui factor în funcția sa de reacție. Stabilitatea valutară ar trebui să rămână un pilon în elaborarea politicilor BNR în viitor” notează BCR.
Din august 2024, Banca centrală a Poloniei a redus rata cheie cu 150 de puncte de bază, Banca centrală a Cehiei cu 100 de puncte de bază, Banca centrală a Ungariei cu 25 de puncte de bază, în timp ce BCE și Fed au tăiat cu 175 de puncte de bază, respectiv 150 de puncte de bază.
