”Ceea ce se va întâmpla în perioada următoare, așa cum se vede din tendințele pe care le avem, este o reechilibrare a economiei, în sensul în care ne-au scăzut ușor componenta de importuri. Ar trebui să ne crească componenta de exporturi, să ne reașezăm economic. Anul acesta, în condițiile în care o țintă importantă este să menținem un volum de investiții important, dintre care jumătate va fi din fonduri europene, va fi anul de reașezare a economiei”, a declarat Bolojan.
Premierul a arătat că situația actuală este temporară, iar prin măsurile luate deja și prin cele pregătite sunt create condițiile pentru relauarea creșterii economice din a doua parte a anului.
”Așteptările sunt că, în perioada următoare, după ce se închide bugetul de stat, după ce închidem toate măsurile parte legate de administrație, de reducerea în administrație și de reașezarea administrației, parte legate de măsurile de relansare, de corecțiile pe care trebuie să le facem în domeniile energetice și în câteva domenii strategice, în a doua jumătate a anului, aceste efecte colaterale vor fi deja absorbite de economie și vom relua zona de creștere economică urmând să scadă inflația, așa cum se vede deja din decembrie-ianuarie o tendință de creștere, dar aceste măsuri de contracție, mai mare sau mai mică, nu puteau fi evitate. Acesta este adevărul și niciodată nu le-am negat și nu mi se pare normal să negăm niște evidențe care știm că sunt o prezență și un efect acestor măsuri.
Eu spun că din a doua jumătate a acestui an vom vedea că lucrurile se reașează și prin măsurile care au fost deja luate, prin măsurile care le vom lua în perioada următoare pe componenta de energie, pe componentele de economie, vom reașeza lucrurile și vom crea condiții, v-am spus, pentru creștere economică, pentru prosperitate și pentru o predictibilitate economică”, a spus prim-ministrul, la Europa FM.
”Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a transmis premierul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, ”recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”.
Acesta susține că, pentru a înțelege corect situația economică actuală a României, este important ca anii 2024 și 2025 să fie priviți ca parte a aceluiași proces.
În 2024, România a avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și o creștere economică reală modestă, sub 1%.
”În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”, explică premierul.
Bolojan precizează că, în 2024, am cheltuit mult, dar am crescut puțin.
”Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau. În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%. Așadar, în 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”, a continuat Bolojan explicațiile.
Potrivit premierului, consolidarea fiscală nu este un scop în sine: ”Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”.
România a intrat în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 din 2025 PIB-ul a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că intrarea României în recesiune tehnică este ”o rușine pentru întreaga Coaliție”, PSD având partea sa de vină. ”Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide”, afirmă liderul social-democraților, acuzând că vinovatul principal pentru această situație este ”încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale”, aluzie la premierul Ilie Bolojan.
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică
Economia României a frânat puternic în trimestrul al patrulea și și-a redus atât dinamica anuală, cât și pe cea trimestrială.
De ce este important Recesiunea tehnică definește o perioadă în care produsul intern brut (PIB-ul) unei țări a scăzut pentru două trimestre consecutive, comparativ cu trimestrul anterior. Acest concept este diferit de recesiunea „clasică”, care ia în calcul și alți factori precum evoluția ocupării forței de muncă, producția industrială sau venitul disponibil.
România a mai trecut prin recesiuni tehnice cauzate de tranziția post-comunistă (1996-1999) sau de pandemia COVID-19 (2020).
De asemenea important Este un semnal de alarmă pentru economie și poate fi un avertisment pentru investitori, afaceri și guverne, necesitând ajustări strategice, precum stimulente fiscale sau revizuirea bugetelor.
Pe tot anul 2025, economia a crescut cu doar 0,6%, față de 0,9% în 2024 și 2,3% în 2023, arată datele semnal de la Statistică.
În trimestrul al patrulea, creșterea anuală a încetinit la 0,1% pe seria brută, de la 1,7% în trimestrul precedent.
Mai mult, în termeni trimestriali, economia a scăzut cu 1,9% în trimestrul al patrulea comparativ cu trimestrul al treilea. În trimestrul al treilea scăzuse cu 0,1% față de precedentul.
Cele două trimestre consecutive de scădere înseamnă că tehnic economia se află în recesiune.
Pentru 2026, economiștii se așteaptă la o accelerare a creșterii economice la circa 2%, deși datele probabil vor fi revizuite în jos pe seama performanțelor slabe din trimestrul al patrulea, care de regulă are un efect și în startul noului an.
Detaliile PIB din trimestrul patru vor fi publicate ulterior de Statistică, datele de azi fiind unele semnal.
Datele privind încrederea sugerau o contracție economică în a doua parte a lui 2025, pe fondul aplicării măsurilor de reducere a deficitului, în principal creșteri de taxe (TVA și accize) și unele tăieri de cheltuieli.
Mai mult, pesimismul consumatorilor s-a prelungit și la startul acestui an, când au intrat în vigoare alte creșteri de taxe, de data aceasta locale. Totodată, impozitele pe dividende au fost majorate la început de an.
Inflația a crescut puternic începând cu luna iulie, pe fondul creșterii facturilor la energie și apoi, din august, ca urmare a majorării taxelor pe consum, efect care s-a văzut imediat în prețuri.
Rata inflației aproape s-a dublat de la puțin peste 5% la aproape 10% pe an, fiind cea mai ridicată din UE.
Vânzările firmelor, pe fondul inflației și al pesimismului consumatorilor, au scăzut începând cu luna august și abia au crescut pe ansamblul lui 2025.
Industria a încheiat, de asemenea, cel mai probabil cu un nou an de contracție, având în vedere cererea externă încă redusă.
