Rezultatele 1 - 25 din 573 pentru "crestere"

Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,9% față de iulie și cu 3,7% față de anul anterior în august, la 274,5 miliarde de lei, pe fondul accelerării împrumuturilor pentru firme, și a ajuns peste nivelul de dinainte de declanșarea crizei COVID-19 din primăvară.

OTP Bank a decis să meargă înainte cu planul de dublare a cotei de piață în următorii ani în pofida dificultăților aduse de pandemia COVID 19 și a continuat investițiile, spune directorul executiv Gyula Fatér. Aproape 28.000 de clienți și-au suspendat ratele la credite în baza moratoriului public, un număr comparabil cu cel al băncilor mari.

Wall Street a încheiat tranzacțiile de miercuri în creștere, după trei zile de pierderi, investitorii profitând de prețurile scăzute ale acțiunilor din sectorul tehnologiei, în timp ce titlurile producătorului de automobile electrice Tesla au avansat cu 10,92%, după ce în ședința precedentă au consemnat cel mai mare declin procentual într-o zi din istoria companiei, transmite Reuters.

Perspectivele pentru consum în următorii 4-5 ani nu mai sunt la fel de bune ca în precedenții din cauza unor creșteri mai lente ale salariilor, care nu vor mai avea o dinamică de două cifre ci una de 5-7%, a arătat Ciprian Dascălu, economist șef la Băncii Comerciale Române, în emisiunea Profit Live. Evoluția consumului va depinde și de cum va rezolva viitorul guvern problema deficitului bugetar, dacă va reuși să îl reducă fără o creștere a taxelor.

Premierul Ludovic Orban susține că nu va îngheța valoarea salariului minim în anul viitor și că acesta poate crește în funcție de productivitate, de inflație și în concordanță cu situația economică. Orban explică faptul că o creștere artificială a salariului minim poate duce la concedieri din cauza deciziei unor companii de a-și reloca afacerile acolo unde mâna de lucru este mai ieftină.

Banca Comercială Română a revizuit în sus prognoza de creștere economică pentru 2022-2024 cu 1,2 – 1,4 puncte procentuale, ca urmare a efectelor benefice așteptate din planul european de recuperare.

Economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal avertizează că România a intrat într-o spirală de creștere a deficitului bugetar și a datoriei publice ca urmare a politicilor de dinainte de actuala criză, când salariile și pensiile au fost majorate fără să existe resurse, cu un ritm peste creșterea economică. Dumitru crede că o creștere a taxelor trebuie evitată, dar pentru acest lucru este nevoie de o reformă a sistemului fiscal, inclusiv prin creșterea bazei de impozitare și eliminarea portițelor din Codul fiscal și prin conectarea caselor de marcat cu Fiscul.

Cheltuielile cu salariile din sectorul public și pensiile au ajuns să reprezinte 96,3% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale la buget în șapte luni din 2020, față de 81% la finele anului trecut, arată o analiză a BCR. Datele sunt înainte ca pensiile să fie majorate cu 14% din septembrie.

Creditarea a continuat redresarea în iulie după evoluția slabă din primăvară. Împrumuturile de consum au avut cea mai bună lună de la declanșarea pandemiei, însă de departe cea mai bună evoluție a fost în cazul împrumuturilor pentru companii, unde soldul a avansat cu circa 1 miliard de lei într-o lună.

Tesco, operatorul celui mai mare lanț de supermarketuri din Marea Britanie, a anunțat că va crea un număr suplimentar de 16.000 de locuri de muncă permanente pentru a sprijini dezvoltarea afacerii pe segmentul online, segment care a beneficiat de o cerere ridicată în contextul pandemiei de coronavirus.

România a menținut, în iunie, cel mai mare avans anual al lucrărilor de construcții din UE, fiind unul dintre cele patru state din blocul comunitar cu o evoluție pozitivă în acest sector.

ING Bank România vede deficitul la peste 9% din produsul intern brut în acest an, după ce pensiile ar urma să crească cu 14%, și o datorie publică aproape de 50% din PIB anul viitor. Posibila demitere a Guvernului și apropierea alegerilor complică evoluțiile pe termen scurt și presiunea pe ratingul suveran este în creștere.

Scăderea economică anuală de 10,5% din aprilie-iunie, respectiv de 12,3% în termeni trimestriali, este printre cele mai adânci din regiune. Economiștii spun că situația putea fi și mai rea și din acest punct economia va reveni pe creștere dacă epidemia nu se va acutiza. Totuși, ING a revizuit în jos prognoza pentru anul viitor și se așteaptă la o recuperare într-un V mai plat.

Situația economică generală din România este considerată nefavorabilă de mai bine de jumătate dintre firme ca urmare a pandemiei COVID-19 și acest lucru se vede cel mai mult în scăderea vânzărilor și a cererii, potrivit unui studiu realizat de iSense pentru UniCredit Bank. Mai bine de una din trei firme consideră că digitalizarea reprezintă o soluție în contextul actual.

Producția industrială a continuat recuperarea în iunie cu o creștere de 16,2% față de mai, evoluție ce aproape a înjumătățit declinul în termeni anuali adus de efectele pandemiei COVID-19.

Soldul creditului privat a crescut cu 0,4% în iunie, după două luni consecutive de scădere pe fondul pandemiei de coronavirus.

Un spray oral dezvoltat de compania suedeză de biotehnologie Enzymatica poate dezactiva Sars-CoV-2, coronavirusul ce provoacă boala respiratorie Covid-19, potrivit rezultatelor preliminarii ale unui studiu derulat in vitro. Acțiunile companiei s-au apreciat cu peste 80% în urma informațiilor.

Producția economică a Statelor Unite se va contracta, potrivit estimărilor, cu 6,6% în 2020, din cauza șocului provocat de pandemia de coronavirus, dar creșterea numărului de cazuri de infectări și agravarea sărăciei sistemice ar putea înrăutăți perspectivele, a avertizat vineri FMI, transmite Reuters.

Guvernul PNL vrea să majoreze de la 66.500 de euro la 95.000 de euro valoarea creditului maxim acordat prim programul Prima Casă, ce urmează să fie redenumit Noua Casă. Pe de altă parte, proiectul nu include finanțarea cu garanții de stat a creditelor dezvoltatorilor imobiliari, așa cum apărea într-o variantă discutată anterior.

Pandemia COVID-19 a adus în topul evaluărilor băncilor riscul ca debitorii să nu mai ramburseze împrumuturile contractate. În același timp, banca centrală se așteaptă la o scădere a profitabilității băncilor, pe fondul costurilor mai mari cu riscul și ca urmare a scăderii veniturilor operaționale.

DPD România anunță o creștere de 36% a cifrei de afaceri în perioada pandemiei de COVID-19. Livrările internaționale au înregistrat o creștere de 28% față de aceeași perioadă a anului trecut

Economia revine la viață după ridicarea restricțiilor de mișcare, dar activitatea este încă departe de normal. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, spune la Profit TV că se așteaptă la o revenire într-un “V” mai lin, dar cu condiția ca epidemia să nu revină într-un nou val la finele acestui an sau în 2021. Politicile bugetare ar putea încurca suplimentar calculele viitoare, în condițiile în care o majorare cu 40% a pensiilor ar aduce deficitul la un nivel nesustenabil și ar atrage retrogradarea de către agențiile de rating.

Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank, la emisiunea Profit Live. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.

Premierul Ludovic Orban afirmă că Guvernul nu-și permite dublarea alocațiilor, suma necesară fiind de 7 miliarde de lei.

Premierul Ludovic Orban a declarat, duminică seară, că pensiile vor fi crescute, dar nu poate preciza procentul de majorare. ”Le vom crește în așa fel încât să le putem să le plătim fără să tipărim bani”, a afirmat primul ministru. Acesta a precizat că ”sistemul de pensii nu trebuie gândit pentru astăzi, pentru moment, pentru a aduce voturi în alegeri, ci trebuie gândit să fie stabil, sustenabil”.