Rezultatele 1 - 25 din 489 pentru "crestere"

Salariul de bază minim brut crește din ianuarie la 2.230 lei lunar, dar nu și pentru personalul cu studii superioare și vechime în muncă de cel puțin un an, pentru care salariul de bază minim, fără a include sporuri și alte adaosuri, va fi menținut la 2.350 lei lunar.

Guvernul nu a acceptat modificările propuse de partidele parlamentare cu privire la deficitul bugetar prevăzut pentru anul viitor și, astfel, își angajează răspunderea în Parlament pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB. USR solicitase reducerea deficitului bugetar la 3%, în timp ce ALDE ceruse o majorare la 3,95%.

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului va fi stabilită ca și până acum, repectiv la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, dar nu va mai fi limitată la un nivel maxim de 8.500 lei, potrivit unei modificări a legislației în vigoare adoptate de deputați în comisia de muncă și care urmează a primi votul final în Camera Deputaților. În schimb, nivelul minim al indemnizației nu va mai fi calculat în raport cu indicatorul social de referință, ci va reprezenta 85% din salariul minim brut pe economie.

Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.

Bugetul pe anul 2020 va fi fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe care Guvernul își va asuma răspunderea.

“Totul este despre deficitul bugetar”, titrează Erste în cel mai recent raport dedicate situației macroeconomice a României. Rectificarea bugetară și datele slabe din economie au crescut dobânzile datoriei publice, mișcare amplificată și de lipsa detaliilor din partea noului Guvern PNL privind consolidarea fiscală, iar leul s-a depreciat. O nouă majoritate rezultată din alegeri anticipate la începutul anului viitor ar putea oferi suportul politic pentru îndepărtarea incertitudinilor fiscale și accelerarea reformei statului, arată analiștii Erste.

Senatorii au avizat recent un proiect de lege pentru a acorda părinților un sprijin financiar de până la 150 euro pentru fiecare copil de vârstă ante-preșcolară în vederea angajării unei bone, precum și un alt proiect care prevede acordarea, în anumite condiții, a unei indemnizații de 650 lei bunicilor care își cresc nepoții. Ambele proiecte au raport favorabil de adoptare și urmează a fi votate în plenul Senatului până la finalul acestei luni.

România a avut, în trimestrul al treilea, a șasea creștere economică din Uniunea Europeană, atât comparativ cu trimestrul precedent, cât și în ritm anual, potrivit datelor preliminare publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Efervescența din sectorul construcțiilor și creșterea prețurilor se văd tot mai mult în creditarea persoanelor fizice pentru achiziția de locuințe. Împrumuturile imobiliare au crescut pentru șase luni consecutiv în termeni lunari și au ajuns la cel mai mare avans în octombrie de după iunie 2018. Pe de altă parte, soldul împrumuturilor pentru consum a scăzut ușor în octombrie, în timp ce creditarea companiilor a încetinit.

Salariul de bază minim brut crește din ianuarie la 2.230 lei lunar, dar nu și pentru personalul cu studii superioare și vechime în muncă de cel puțin un an, pentru care salariul de bază minim, fără a include sporuri și alte adaosuri, va fi menținut la 2.350 lei lunar.

Guvernul și-a menținut, marți, în discuția cu patronatele și sindicatele decizia ca salariul minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, să crească cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei, reprezentând o majorare de 150 lei brut și 83 lei net. Sindicatele au propus variante mai mari, de 2.260 lei, respectiv de 2.284 lei brut și au solicitat în mod particular ca, în legea salarizării, să fie modificate corelațiile actuale între salariul minim și celelalte forme de venituri din sistemul public. Potrivit calculelelor sindicatelor, în timp ce pentru cei plătiți cu salariul minim creșterea va fi de 83 lei, de anul viitor, indemnizația pentru primari crește cu 687 lei, indemnizația parlamentarilor cu 789 lei, iar cea a prim-ministrului cu 1.000 lei.

Dacă până de curând statele din Europa de Est au rezistat cu bine la șocurile externe, chiar și atunci când Germania și alți parteneri comerciali importanți au avut probleme, datele privind avansul economic din trimestrul al treilea relevă un tablou în schimbare.

Cotațiile petrolului au început luna în creștere, recuperând parte din pierderile consemnate săptămâna trecută, pe fondul informațiilor potrivit cărora OPEC și aliații săi ar putea agrea reducerea suplimentară a producției comune de petrol.

Banca Comercială Română a redus de la 4,5% la 4% prognoza de creștere economică pentru 2019 și de la 3,8% la 3,5% estimarea pentru 2020. Mai îngrijorătoare este situația deficitului bugetar, care va ajunge la 4% din PIB anul viitor și riscă să sară la 4-5% în 2021, după creșterile de salarii și pensii adoptate, “nivel extrem de greu de finanțat și care va reclama oricum o corecție”. BCR se mai așteaptă și la o depreciere a leului cu 2-3% pe an și arată că în ultimele săptămâni moneda a fost susținută de Banca Națională.

Ritmul de creștere înregistrat de economia americană în trimestrul al treilea s-a dovedit mai mare decât se estima inițial, noile cifre publicate miercuri de Guvernul american arătând un avans de 2,1%, transmite AFP.

Creșterea economică va frâna ușor anul viitor în Europa Centrală și de Est, însă situația fiscală arată bine în toate țările, cu excepția României, unde deficitul bugetar este cea mai presantă problemă, arată o analiză Erste. În timp ce câteva țări așteaptă creșterea ratingului suveran, România o ia invers și ar putea fi retrogradată, ceea ce va pune presiune pe cursul de schimb, cu un leu care se va deprecia până la 4,85 de unități pe euro.

Rectificarea bugetară anunțată de guvern pentru acest an duce deficitul fiscal la 4,3% din produsul intern brut, la cel mai mare nivel de după 2011. Ministerul Finanțelor ar avea nevoie să găsească în piață 21,4 miliarde de lei în decembrie și în cele câteva zile rămase din noiembrie, adică de cam cinci ori mai mult față de cât a împrumutat în medie în fiecare lună, dacă nu vrea să intre în buffer-ul de valută. Iar anul viitor ar putea fi și mai dificil, cu un necesar de finanțare și mai mare, arată ING Bank.

Comisia Națională de Prognoză a rectificat în scădere de la 5,5% la 4% estimarea de creștere economică pentru 2019 și de la 5,7% la 4,1% pentru 2020. Pe de altă parte, estimările privind deflatorul PIB au fost majorate, ceea ce înseamnă că produsul intern brut nominal va fi mai mare decât se estima, ca urmare a efectului inflației.

Premierul Orban a prezentat, marți, trei scenarii de majorare a salariului minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, dar toate au în vedere o majorare de 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei, adică o majorare de 150 lei brut, respectiv 83 lei net. Fiecare variantă propune diferite mecanisme de creștere anuală a salariului minim. Majorarea se referă, însă, doar salariul minim pe economie pentru persoanele fără studii superioare.

Piața de proiectare pentru clădiri și hoteluri din România a crescut în ultimii ani, iar cererea pentru astfel de proiecte s-a majorat cu 50% în 2018, comparativ cu anul anterior, afirmă Eliza Yokina, senior partner al biroului de arhitectură Cumulus.

Guvernul va prezenta, săptămâna viitoare, sindicatelor și patronatelor, 3 variante de majorare a salariului minim brut pe economie, începând de la 1 ianuarie 2020, a anunțat, miercuri, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, în timp ce vicepremierul Raluca Turcan a precizat că majorarea va ține cont de productivitatea muncii și rata inflației.

Premierul Ludovic Orban susține că până la finele acestei săptămâni vor fi definitivate propunerile pentru formula de calcul al salariului minim, care ar putea crește cu 7,2%. Orban nu a dat mai multe detalii cu privirea la modalitatea de calcul.

Guvernul va relua discuțiile cu partenerii sociali privind majorarea salariului minim brut pe economie, de la 1 ianuarie 2020, a anunțat, luni, premierul Orban, care a precizat că variantele propuse vor fi negociate cu sindicatele și patronatele pe baza unei analize asurpra impactului bugetar și sustenabilității creșterii pentru companii. Potrivit lui Orban, decizia cu privire la nivelul salariului minim de anul viitor va trebui luată la finele lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie.

Economia britanică a crescut cu 1% în trimestrul al treilea față de perioada echivalentă din 2018, acesta fiind cel mai redus ritm anual de creștere înregistrat din primul trimestru al anului 2010 până în prezent.

Situația bugetului atrage tot mai multe semne de alertă din partea economiștilor. UniCredit Bank avertizează că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și România și-ar putea pierde ratingul suveran de investiții, dacă nu sunt luate măsuri. Contextul electoral face dificilă ajustarea sau chiar amânarea unor cheltuieli uriașe suplimentare programate, cum sunt cele cu pensiile începând cu toamna anului viitor.