Rezultatele 1 - 25 din 517 pentru "crestere"

O creștere mai mare de 50% pe o perioadă de cel puțin trei luni a cursului va fi considerată automat o situație de impreviziune în contractele de credit ipotecar și va da dreptul debitorilor să obțină darea în plată în instanță sau reconfigurarea termenilor împrumutului, potrivit unui proiect de lege adoptat miercuri de Senat. Anterior, Curtea Constituțională a arătat că o variație de 20% ar fi prea redusă, astfel că senatorul Daniel Zamfir, inițiatorul legii dării în plată, a venit cu o nouă propunere care ar include toate creditele în franci elvețieni acordate înainte de criză, dar și pe o parte a celor în euro.

Perspectiva alegerilor anticipate este deja prinsă în prețul curent al obligațiunilor suverane românești în proporție de peste jumătate și noul Guvern va fi obligat să adopte măsuri de consolidare fiscală, arată Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.

Președintele Consiliului Fiscal atrage din nou atenția asupra presiunii mari puse pe buget de creșterea cu 40% a pensiilor pusă în lege începând cu septembrie 2020, care ar duce la deficite publice foarte ridicate și o creștere a datoriei publice la niveluri nesustenabile, care ar putea duce la o creștere a taxelor și impozitelor. Daniel Dăianu spune că o eșalonare a creșterii pensiilor ar duce la un deficit în scădere și la o creștere mai mică a datoriei publice.

Creșterea economiei Chinei va încetini puternic în primul trimestru, până la cel mai redus nivel din ultimii 30 de ani, potrivit analiștilor, care estimează că epidemia de coronavirus și eforturile Beijingului pentru a limita răspândirea virusului vor avea un impact semnificativ asupra produsului intern brut.

O creștere mai mare de 50% pe o perioadă de cel puțin trei luni a cursului ar putea fi considerată automat o situație de impreviziune în contractele de credit ipotecar și ar da dreptul debitorilor să obțină darea în plată în instanță sau reconfigurarea termenilor împrumutului, potrivit unui amendament la un proiect de lege dezbătut în Parlament. Anterior, Curtea Constituțională a arătat că o variație de 20% ar fi prea redusă, astfel că senatorul Daniel Zamfir a venit cu o nouă propunere care ar include toate creditele în franci elvețieni acordate înainte de criză, dar și pe o parte a celor în euro.

ING Bank a revizuit puternic în urcare prognoza privind creșterea economiei României în 2020, de la 2,7% la un avans de 3,6%, după datele peste așteptări referitoare la evoluția de anul trecut.

Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.

Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în 2020 și 2021, însă a avertizat asupra riscurilor la adresa creșterii generate de politicile fiscale expansioniste. Impreviziunile legislative sau adâncirea abruptă a deficitului pot afecta, de asemenea, mediul investițional și economic.

Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.

Guvernatorul Băncii Naționale a României reia avertismentele cu privire la situația fiscală a țării, în condițiile în care legea votată în Parlament anul trecut la inițiativa PSD prevede o majorare a pensiilor cu 40% din septembrie. Isărescu spune că situația trebuie evaluată în funcție de mersul economiei și de mediul extern, dar că trebuie privit și la mesajele pe care le dau agențiile de rating și instituțiile internaționale.

Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an și a redus rezervele minime obligatorii pentru valută de la 8% la 6%. Banca centrală menționează, în premieră, epidemia de coronavirus printre factorii de risc și incertitudine la adresa creșterii economice globale, cu efecte și asupra României. Deficitele bugetare și de cont curent rămân, însă, cele mai preocupante pentru BNR, mai ales în contextul unui an electoral.

Cheltuielile mult peste încasările la buget din ultimii doi ani s-au materializat într-o creștere puternică a deficitului bugetar în 2019 și depășirea programată a pragului de 3% din produsul intern brut impus de tratatele europene pentru 2020. Guvernul se va confrunta cu procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene de la jumătatea acestui an și ar putea fi nevoit să ia măsuri rapide de corecție, care pot veni doar prin reducerea abruptă a cheltuielilor, ceea ce va afecta economia, arată o analiză a ING Bank.

În mai 2019, CJUE a pronunțat hotărârea din cauza C-486/18 RE vs Praxair MRC SA prin care a stabilit că Acordul-cadru privind concediul pentru creșterea copilului încheiat la 14 decembrie 1995, care figurează în anexă la Directiva 96/34/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 trebuie interpretat în sensul că se opune unei dispoziții naționale care permite luarea în considerare a renumerației reduse pe care lucrătorul aflat în concediu parțial pentru creșterea copilului o primește atunci când intervine concedierea.

Bursa românească a crescut cu 35 de procente în 2019, cea mai mare performanță a ultimului deceniu, iar în 2020 urmează intrarea în rândul piețelor emergente, a anunțat Bursa de Valori București (BVB).

Situația economică a zonei euro se va îmbunătăți treptat în acest an, în timp ce dinamica economiei românești se va reduce la 2,7%, arată analiștii OTP Asset Management. Economia se află și sub presiunea vulnerabilităților create de politica fiscală, care a devenit “un factor de risc major”, mai ales dacă vor apărea șocuri externe.

Riscurile induse de politica fiscală sunt deosebit de mari, iar măsurile anunțate de guvern pentru 2020 par insuficiente pentru atingerea țintei de deficit stabilite, arată membrii conducerii Băncii Naționale a României, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, conducerea BNR arată că e nevoie de o corecție bugetară graduală, fără majorări de taxe și impozite care să ducă la o frânare bruscă a economiei sau chiar la o recesiune.

Guvernatorul Băncii Naționale a României atrage din nou atenția asupra situației fiscale și recomandă o ajutare graduală a deficitului bugetar. La orizont este o majorare cu 40% a punctului de pensie începând cu luna septembrie, de care guvernul PNL a anunțat că nu se atinge în an electoral. Mugur Isărescu spune că nu trebuie făcută o obsesie pentru o cifră biblică și că, atunci când economia crește cu 4%, ceva atât de important precum pensiile nu poate să crească cu 40%.

Punctul de amendă va fi înghețat și nu va mai crește de la 145 lei la 223 lei. Proiectul de lege pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament și prin care valoarea punctului de amendă era înghețată și pentru anul acesta a fost atacat la Curtea Constituțională de către PSD, iar președintele nu îl poate promulga până la decizia Curții. Prin urmare, pentru a păstra valoarea de anul trecut a punctului de amendă, Guvernul Orban a decis, luni, prin ordonanță de urgență, înghețarea cuantumului.

Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2020 au fost promulgate de președintele Klaus Iohannis. PSD a contestat legea bugetului de stat chiar la data angajării răspunderii Guvernului în Parlament, dar sesizarea a vizat doar un conflict de natură constituțională, iar decizia Curții Constituționale va fi valabilă doar pentru viitor, neafectând procedura actuală a adoptării bugetului.

Premierul Orban a declarat, luni, că Guvernul va adopta printr-o ordonanță de urgență sau simplă modificările la OUG nr. 114/2018, pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament, dar pe care PSD le-a atacat la Curtea Constituțională. După cum a relatat anterior Profit.ro, proiectul de lege pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament și prin care valoarea punctului de amendă era înghețată și pentru anul acesta la 145 lei a fost atacat la Curtea Constituțională de către PSD, iar președintele nu îl poate promulga până la decizia Curții. Alte efecte ale neintrării în vigoare a proiectului sunt majorarea indemnizațiilor demnitarilor, care vor crește o dată cu majorarea salariului minim, și majorarea cuantumului sporului pentru condiții vătămătoare de muncă. De asemenea, cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar nu va fi încă interzis, iar aleșii locali vor putea solicita și ei pensii speciale.

Punctul de amendă va crește, începând cu 1 ianuarie 2020, de la 145 lei la 223 lei. Proiectul de lege pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament și prin care valoarea punctului de amendă era înghețată și pentru anul acesta la 145 lei a fost atacat la Curtea Constituțională de către PSD, iar președintele nu îl poate promulga până la decizia Curții. Alte efecte ale neintrării în vigoare a proiectului sunt majorarea indemnizațiilor demnitarilor, care vor crește o dată cu majorarea salariului minim, și majorarea cuantumului sporului pentru condiții vătămătoare de muncă. De asemenea, cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar nu va fi încă interzis, iar aleșii locali vor putea solicita și ei pensii speciale.

Proiectele de lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2020 vor putea fi promulgate cel mai devreme la data de 6 ianuarie, când se îndeplinesc toate termenele procedurale și legislative. Pentru a putea fi promulgate, cele două legi nu trebuie să fie contestate pe fond în ultimele două zile ale anului curent, respectiv 30 și 31 decembrie. PSD a contestat legea bugetului de stat chiar la data angajării răspunderii Guvernului în Parlament, dar sesizarea a vizat doar un conflict de natură constituțională, iar decizia Curții Constituționale va fi valabilă doar pentru viitor, neafectând procedura actuală a adoptării bugetului.

Bulgaria și-a îmbunătățit prognoza de creștere pentru 2019 la 3,6%, de la o estimare anterioară de 3,4%, a declarat sâmbătă ministrul bulgar al Finanțelor, Vladislav Goranov, transmite Reuters.

Guvernul Orban își va angaja răspunderea pe proiectul legii bugetului de stat pe anul 2020. Bugetul va fi construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020, pe care Guvernul și-a asumat deja răspunderea. Este pentru prima dată când un Guvern optează pentru această procedură parlamentară pentru bugetul de stat.

Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei și cheltuieli în creștere cu 7,5% la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.