Rezultatele 1 - 25 din 606 pentru "crestere"

Romgaz, cel mai important producător de gaze din România, a raportat, surprinzător, un profit net în creștere cu 15,14% în 2020, anul pandemiei, în special ca urmare a revenirii înregistrate în ultimul trimestru al anului, când profitul net al companiei s-a dublat (creștere cu 121,6%) comparativ cu cel din trimestrul precedent. Interesant este că majorarea profitului net a fost raportată la o producție și la o cifră de afaceri în scădere.

Creditul acordat sectorului neguvernamental de către băncile din România a crescut cu 0,4% în ianuarie față de decembrie. Este a opta lună consecutivă de creștere, dar ritmul a încetinit. Depozitele au continuat și ele să crească.

Guvernul Cîțu pare mai puțin inclinat să crească cheltuielile rigide cu salariile și pensiile și mai conștient de riscurile la adresa redresării economiei comparativ cu guvernele precedente, potrivit Fitch Ratings, care remarcă însă că nu este clar cum vor fi abordate provocările la adresa sustenabilității finanțelor publice.

Acțiunile de pe Wall Street s-au apreciat la noi maxime record în debutul tranzacțiilor marți, susținute de optimismul investitorilor privind redresarea economiilor afectate de pandemie, dar și de scăderea cazurilor de infecție cu noul coronavirus în SUA la minimul ultimilor patru luni.

Economia a crescut cu mult peste așteptările economiștilor în ultimul trimestru din 2020. O “surpriză pozitivă uriașă”, notează BCR, ce determină analiștii să ridice estimările pentru acest an, ceea ce ar însemna o recuperare economică la nivelul de dinaintea pandemiei mai rapidă.

România a avut, în ultimele 3 luni din 2020, cea mai mare creștere economică trimestrială din Uniunea Europeană, potrivit unui clasament preliminar bazat pe datele publicate de biroul european de statistică Eurostat.

Produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 3,9%, date mai bune decât erau anticipate atât în prognoza oficială, cât și în estimările băncilor. Evoluția vine după o creștere puternică în trimestrul patru, deși economia a fost afectată de noi restricții legate de pandemia COVID-19 începând cu toamna anului trecut.

Economia României va crește mai rapid în acest an comparativ cu avansul preconizat anterior, susținută de consumul privat și investițiile în construcții, potrivit Comisiei Europene.

România e în situația foarte dificilă în care trebuie să ducă deficitul bugetar de la 10% din PIB la sub 3% în câțiva ani. Problema cea mai mare nu vine din efectele generate de pandemia COVID-19, ci din măsurile luate începând cu 2015, care au dus cheltuielile cu salariile de la stat, asistența socială și pensiile cât toate încasările din taxe și impozite, arată economistul șef al Raiffeisen Bank.

Anul trecut n-a fost foarte bun pentru creditare, dar nici unul la fel de rău precum părea că va fi după contracția economică adâncă din primăvară cauzată de epidemie. Creditarea imobiliară s-a menținut la un nivel ridicat și a sfidat criza cu totul, în timp ce consumul s-a dus sub linie pentru prima dată în patru ani. Creditul pentru companii a stat pe creștere și, cu ajutorul garanțiilor de stat, a avut chiar un sfârșit de an foarte bun, totul pe un fond de ieftinire importantă a împrumuturilor.

Fondul Monetar de Investiții (FMI) a majorat estimarea de creștere a economiei mondiale pentru acest an, anticipând că măsurile de stimulare și campania de vaccinare ar putea atenua, cel puțin deocamdată, efectele economice ale pandemiei.

Banca Națională a României arată, în minuta recentei ședințe de politică monetară, în care a redus dobânda cheie la 1,25%, că scăderea ratelor de dobândă din piețele financiare vine pe fondul constituirii unui nou Guvern și că măsurile anunțate deja pe partea de cheltuieli arată o consolidarea a veniturilor bugetare mai devreme decât era prognozat. Deși rămân incertitudini, cel puțin până la votarea bugetului pe 2021, BNR arată că un deficit fiscal mai mic ar aduce costuri de finanțare mai reduse. Strângerea relativă a pungii finanțelor publice pare a fi principalul motiv pentru care banca centrală a relaxat politica monetară.

Încrederea analiștilor CFA în economia României s-a îmbunătățit pentru a treia lună consecutiv, dar rămâne sub nivelul din decembrie 2019. S-au îmbunătățit așteptările privind evoluția viitoare a economiei, în timp ce condițiile curente s-au deteriorat.

Germania, cea mai mare economie europeană, reduce prognoza de creștere economică pentru acest an, din cauza restricțiilor dure adoptate ca răspuns la pandemia de Covid-19.

UniCredit Bank vede o creștere economică încă redusă în 2021 și o revenire la nivelul PIB de dinainte de criza COVID-19 în a doua jumătate a anului viitor. Companiile românești nu sunt competitive, din cauza investițiilor reduse din ultimii ani, pe fondul intervențiilor fiscale, astfel că au redus numărul de angajați. Șomajul va continua să crească și numărul angajaților va ajunge din nou la cel de dinaintea crizei abia după 2023. Finanțele publice deteriorate vor fi corectate gradual, dar datoria publică va ajunge la 50% din PIB – vestea bună este că ratingul suveran va fi păstrat.

Creșterea economică a României ar urma să accelereze anul următor la 6,2%, de la 3,4% anul acesta, susținută de granturile și împrumuturile la care statele membre UE vor avea acces prin programul Next Generation EU, de redresare în urma pandemiei de Covid-19, estimează agenția de evaluare financiară Fitch. Avansul economic al României ar fi al doilea cel mai accelerat dintre cele 11 state membre UE din regiune, după Ungaria, unde este prognozat la 6,9%.

Cota redusă de 5% a TVA se va aplica, în continuare, doar pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice. O ordonanță, care amână până la 1 ianuarie 2022 aplicarea unei legi a parlamentului pentru eliminarea acestei limitări, a fost publicată acum în Monitorul Oficial.

Creditarea populației și firmelor dă semne de încetinire pe finalul anului. Împrumuturile pentru companii sunt la a doua lună de decelerare după maximul atins în septembrie. Soldul creditului de consum e chiar în scădere, în timp ce împrumuturile pentru locuințe au mers în continuare bine, cu cea mai bună lună din acest an în noiembrie.

Executivul PNL-USR-UDMR are ca obiectiv închiderea rapidă a decalajului față Uniunea Europeană și atingerea unui nivel al producției pe locuitor de 85% din media comunitară în 2024, ceea ce presupune cea mai rapidă creștere în raport cu restul țărilor din ultimii 30 de ani și atingerea unui nivel similar de dezvoltare al celor din țările baltice, indică date analizate de Profit.ro. Ce ne mai promit noii guvernanți.

Activitatea economică din zona euro a ajuns aproape de nivelul de stabilizare după o creștere neașteptată în decembrie, ceea ce ar putea indica o rezistență la valul doi al pandemiei COVID 19.

Consumul de avocado în Europa și Statele Unite a a atins un nivel record, după o scurtă scădere la începutul pandemiei de coronavirus, precizează directorul Organizației Mondiale de Avocado (WAO) Xavier Equihua, potrivit Bloomberg.

Șefii băncilor din România așteaptă revenire creșterii economice anul viitor și o accelerare a creditării, care va depinde însă de situația sanitară, dar și de cadrul legislativ. Bancherii așteaptă o creștere a digitalizării, după o accelerare deja în acest an, dar și o creștere a împrumuturilor neperformante, mai ales în condițiile în care o parte din firmele care au beneficiat deja de amânări ale ratelor vor intra în insolvență.

Dezvoltarea unui vaccin anti-Covid eficient nu schimbă proiecțiile actuale privind redresarea economiilor din zona euro și nici nu reduce nevoia continuării politicilor monetare și fiscale în regiune, potrivit Oxford Economics.

Prețul bitcoin a depășit pragul de 17.000 de dolari pentru prima dată de la finele anului 2017, când a atins maximul istoric.

Cota redusă de 5% a TVA se va aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexe, și a căror valoare nu depășește suma de 140.000 euro, prevede un proiect de lege promulgt de șeful statului. Plafonul prevăzut până acum în Codul Fiscal este de 450.000 lei, fără TVA, iar noul plafon ar urma să fie aplicat de la 1 ianuarie 2021.