Economia europeană a înregistrat un avans de 0,6% în primul trimestru. Economia României a stagnat

Economie   
Economia europeană a înregistrat un avans de 0,6% în primul trimestru. Economia României a stagnat

Economia zonei euro și cea a Uniunii Europene au înregistrat o creștere peste așteptări în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, însă economia România a stagnat, conform datelor revizuite publicate de Eurostat.

Potrivit acestor date, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene, precum și al celor 20 de țări care au trecut la moneda unică, a înregistrat un avans de 0,6% în perioada ianuarie-martie 2025, comparativ cu trimestrul precedent. În ambele cazuri, este vorba de o performanță dublă față de creșterea de 0,3% anunțată inițial de Eurostat.

Urmărește-ne și pe Google News
FOTO ANUNȚ O nouă companie aeriană low-cost în România CITEȘTE ȘI FOTO ANUNȚ O nouă companie aeriană low-cost în România

În rândul statelor membre, cele mai puternice ritmuri de creștere ale PIB-ului în primul trimestru au fost înregistrate în Irlanda (9,7%), Malta (2,1%) și Cipru (1,3%). La polul opus, cele mai semnificative scăderi au fost consemnate în Luxemburg (minus 1%), Slovenia (minus 0,8%), Danemarca și Portugalia (ambele cu o scădere de 0,5%). În Grecia, România, Letonia și Finlanda, PIB-ul a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, scrie Agerpres.

De asemenea, în primul trimestru din 2025 comparativ cu perioada similară din 2024, Produsul Intern Brut al celor 20 de țări care au trecut la moneda unică a înregistrat un avans de 1,5%, în timp ce în UE creșterea a fost de 1,6%. În ambele cazuri, este vorba de o performanță mai bună decât avansul de 1,2% anunțat inițial Eurostat.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, în primul trimestru din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, cele mai mari creșteri au fost în: Irlanda (21,1%), Polonia (3,7%) și Danemarca (3,6%). PIB-ul României a înregistrat un avans de 0,6% în ritm anual în primul trimestru, după un avans de 0,4% în ultimul trimestru al anului trecut.

În cazul României, cifrele publicate anterior de Institutul Național de Statistică arată că Produsul Intern Brut a stagnat în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, iar față de același trimestru din anul 2024 avansul PIB a fost de 0,3%.

Una din băncile de top din România trage un semnal de alarmă: inflația ar putea urca la 6% în a doua parte a anului CITEȘTE ȘI Una din băncile de top din România trage un semnal de alarmă: inflația ar putea urca la 6% în a doua parte a anului

Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2025, a fost de 447,669 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, în termeni reali în creștere cu 0,6% față de trimestrul I 2024, iar comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2025 a fost de 365,361 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 0,3 % față de trimestrul I 2024.

La creșterea PIB, în trimestrul I 2025 față de trimestrul I 2024, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: construcțiile (+0,4%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,8%; Informațiile și comunicațiile (+0,1%), cu o pondere de 8,6% la formarea PIB și care a înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 1,1%; tranzacțiile imobiliare (+0,1%), cu o pondere de 7,9% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 0,8%; administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%), cu o pondere de 15,4% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 0,3%; impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,4% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului lor cu 3,5%.

O contribuție negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 16,3% la formarea PIB și care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3%.

Pe categorii de utilizări, contribuții pozitive importante au avut: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 1,9%, contribuind cu +1,3% la creșterea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 5,8%, contribuind cu +0,5% la creșterea PIB; cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 6,3%, contribuind cu +0,7% la creșterea PIB; formarea brută de capital fix al cărei volum s-a majorat cu 4,3%, contribuind cu +0,9% la creșterea PIB. 

viewscnt
Afla mai multe despre
economie
ue