Indicele S&P BCR al managerilor de achiziții din industria manufacturieră pentru România a urcat la 49,8 puncte, de la 49,3 puncte, ușor sub nivelul neutru de 50. Astfel, industria românească rămâne într-o ușoară contracție, însă substanțial ameliorată față de lunile precedente. Mai mult, comenzile noi au crescut pentru prima oară în ultimele 14 luni și comenzile la export au trecut de pragul de 50 de puncte pentru prima de la publicarea indicelui începând cu iulie 2023.
„Acest lucru sugerează o îmbunătățire a cererii externe, care este crucială pentru o redresare susținută a sectorului în viitor”, arată Ciprian Dascălu, economist șef BCR.
Creșterile de taxe pun însă presiune pe costurile companiilor, acestea fiind transferate către prețurile finale, indicele prețurilor de producție atingând cel mai ridicat nivel de la introducerea PMI în România.
Circa 44% dintre manageri se așteaptă la o creștere a producției în următoarele 12 luni, în timp ce 12% vă o scădere.
Pentru acest an sunt însă șanse mici ca industria să termine pe plus și va înregistra cel mai probabil un al treilea an consecutiv de contracție, crede Dascălu. Contribuția la dinamica produsului intern brut este estimată să fie în jur de zero de economistul BCR.
„Investițiile semnificative în securitatea UE, împreună cu stimulentele fiscale ample aprobate în Germania pentru infrastructură și cheltuieli de apărare, sunt susceptibile să stimuleze producția industrială europeană. România este expusă în principal indirect la tarifele americane prin lanțurile de aprovizionare ale industriei auto germane”, arată Dascălu.
Industria are o pondere de circa o cincime în formarea produsului intern brut al României, similară comerțului.
Indicele HCOB PMI pentru Germania, cel mai mare partener comercial al României, a scăzut de la 49,8 puncte la 49,5 puncte, nereușind să treacă de pragul de contracție. Indicele de producție a urcat însă de la 52,9 la 53 de puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele 42 de luni.
Economistul șef al Hamburg Commercial Bank, Cyrus de la Rubia consideră că evoluția din septembrie arată situația fragilă a sectorului manufacturier nemțesc, în contextul situației economice precare și a șocului din China.
„Privind cifrele producției în mod izolat, sectorul manufacturier pare să se bucure de o creștere sănătoasă, deoarece producția este în creștere de șapte luni. Cu toate acestea, alți indicatori sugerează că firmele se pregătesc deja pentru o nouă recesiune, deoarece reducerile de locuri de muncă continuă într-un ritm relativ ridicat, iar stocurile de materiale achiziționate sunt, de asemenea, reduse, deși într-un ritm puțin mai lent decât în lunile anterioare”, notează economistul HCOB.
În Cehia, indicele PMI a scăzut de la 49,4 puncte la 49,2 puncte, pe fondul scăderii comenzilor noi, în timp ce companiile continuă să reducă locurile de muncă.
În Polonia indicele a urcat la 48 de puncte în septembrie, de la 46,6 puncte în luna precedentă, în condițiile în care atât producția cât și comenzile noi au continuat să scadă pentru a cincea, respectiv a șasea lună la rând, însă într-un ritm atenuat. Pe de altă parte, managerii companiilor poloneze se așteaptă la o revenire a afacerilor în următoarele 12 luni.
„În pofida faptului că indicele PMI din industrie este sub pragul de 50, Polonia este pe cale să devină economia cu cea mai rapidă creștere din regiune în 2025”, notează economiștii Erste.
Indicele Managerilor de Achiziții (Purchasing Manager’s Index - PMI) reprezintă o medie ponderată a următorilor cinci indici: Comenzi noi (30%), Producție (25%), Ocuparea forței de muncă (20%), Termenele de livrare ale furnizorilor (15%) și Stocurile de achiziții (10%).
Indicele PMI este considerat unul dintre cei mai importanți indicatori timpurii privind situația unui anumit sector.
În alte țări sunt realizate sondaje PMI și pentru sectorul serviciilor, care are o pondere mai mare în PIB, precum și un indicator compozit, cu o corelație mare cu dinamica PIB.
