Indicele PMI BCR, realizat de S&P Global, a urcat de la 46,6 puncte la 47,5 puncte. Valoarea de sub 50 de puncte semnalizează însă o continuare a contracției sectorului, care generează circa o cincime din Produsul Intern Brut al României. Indicele se află sub nivelul de referință din vara lui 2024 și a stat sub acesta în aproape toate lunile de când sunt culese datele, în iulie 2023.
Datele pentru aprilie arată o atenuare a contracției producției și a locurilor de muncă din firmele de manufactură. Comenzile totale au scăzut puternic, pe fondul incertitudinii aduse de războiul din Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, au crescut comenzile la export, indicele acestora depășind pentru a doua oară în istoria de mai puțin de trei ani a indicatorului pragul de 50 de puncte.
„Această evoluție întărește opinia conform căreia cererea externă devine tot mai favorabilă”, notează Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, bancă ce sponsorizează publicarea PMI pentru România.
Dascălu trimite la datele din industria prelucrătoare a Germaniei, care au înregistrat a treia lună consecutivă în teritoriu de expansiune (51,2 puncte în aprilie), ceea ce oferă motive de optimism și pentru creșterea cererii externe a industriei românești, care ar putea ieși din recesiunea de trei ani.
„Anticipăm în continuare că anul 2026 va marca primul an de creștere a producției industriale după trei ani consecutivi de contracție. Cu toate acestea, evoluțiile de la începutul anului indică riscuri descendente accentuate”, arată Dascălu.
În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,4% față de ianuarie și cu 1,5% în termeni anuali, potrivit datelor de la Statistică, evoluție sub estimările analiștilor. Pe de altă parte, datele care privesc strict industria manufacturieră au înregistrat o creștere lunară.
„Ne așteptăm ca luna martie să aducă o nouă valoare slabă pentru producția industrială, reflectând efectele conflictului din Iran. Deși investițiile semnificative ale UE legate de securitate și stimulul fiscal substanțial al Germaniei pentru infrastructură și apărare ar trebui să sprijine producția industrială europeană, redresarea este probabil să rămână inegală, sectoarele energointensive continuând să fie supuse presiunilor generate de costurile ridicate”, arată Dascălu.
Producția a continuat să scadă în aprilie, continuând declinul de aproape doi ani fără întrerupere, dar cu cea mai redusă rată de contracție din ultimele trei luni.
Firmele au continuat să reducă schema de personal, în condițiile cererii slabe, dar cu un ritm semnificativ mai redus față de luna precedentă.
Totodată, stocurile de achiziții au continuat să scadă, în timp ce timpii de livrare au crescut, evoluție atribuită perturbărilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Prețurile inputurilor au continuat să crească - chiar dacă ritmul s-a atenuat față de cel din martie, acesta a rămas aproape de maximele istorice. Au crescut mai ales costurile cu combustibilii, gazele și transportul, pe fondul războiului din Golf.
Ca răspuns la creșterea costurilor cu producția, firmele au majorat prețurile de vânzare, transferând parțial povara către clienți.
„Incertitudinea cauzată de războiul din Orientul Mijlociu și perspectiva unor condiții economice mai dificile în viitor au influențat perspectivele de producție pe 12 luni din aprilie. Deși încă pozitiv, nivelul de încredere a fost cel mai slab înregistrat în istoricul de aproape trei ani al sondajului”, arată autorii sondajului.
Indicele Managerilor de Achiziții (Purchasing Manager’s Index - PMI) reprezintă o medie ponderată a următorilor cinci indici: Comenzi noi (30%), Producție (25%), Ocuparea forței de muncă (20%), Termenele de livrare ale furnizorilor (15%) și Stocurile de achiziții (10%).
Indicele PMI este considerat unul dintre cei mai importanți indicatori timpurii privind situația unui anumit sector. În alte țări sunt realizate sondaje PMI și pentru sectorul serviciilor, care are o pondere mai mare în PIB, precum și un indicator compozit, cu o corelație mare cu dinamica PIB.
