INFOGRAFICE Erste vede recesiune în Europa Centrală și de Est. Economia României va crește mai puțin, în timp ce șomajul va urca la 6%, una dintre cele mai mari creșteri din regiune

Slovacia și Cehia vor intra în recesiune, în timp ce economia Croației va stagna, ca urmare a efectelor măsurilor pentru combaterea epidemiei de coronavirus, arată o analiză Erste. Creșterea economică a României a fost revizuită în scădere pentru a treia oară în două săptămâni, de această dată la 1,8%, în timp ce șomajul ar urma să înregistreze una dintre cele mai mari creșteri din regiune și să ajungă la aproape 6%.

Măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului luate de guverne au afectat sectorul serviciilor – restaurante, hoteluri, centre comerciale – și fabricile de mașini au început și ele să anunțe sistarea producției.

“În timp ce activitatea economică din Europra Centrală și de Est pe parcursul primelor două luni ale anului nu a fost afectată de Covid-19, martie va avea un impact care va mușca și din al doilea trimestru. Zona euro este așteptată să intre în recesiune anul acesta. Un astfel de scenariu va fi greu de evitat și în ECE”, arată Erste.

CITEȘTE ȘI Decizie: Închisoare pentru fals sau omisiune în declarații cu privire la coronavirus. Până la câți ani urcă pedeapsa

Economia Slovaciei va scădea cu 1%, cea a Cehiei cu 0,5%, în timp ce Croația va stagna. Pentru România, creșterea produsului intern brut este revizuită la 1,8%, după ce anterior fusese anterior revizuită la 2% de la 3% cu o săptămână în urmă, când prognoza fusese redusă de la 3,5%.

Creșterea economică - date vechi și date rectificate. Sursa: Erste

“Impactul economic final al Covid-19 va depinde de perioada de carantină necesară pentru a controla virusul, de ritmul de recuperare a producției și de eficiența măsurilor menite să diminueze pierderile economice. Într-un scenariu advers în care producția este puternic contractată pentru o lună suplimentară sau două, creșterea ECE s-ar cufunda mai adânc pe teritoriul negativ”, arată Erste.

Analiștii grupului austriac văd două canale de impact în economie: scăderea exporturilor industriale și reducerea consumului.

În scenariul de bază curent, creșterea economică în regiune ar trebui să fie de 0,8% la finele anului, mai mică în comparație cu prognoza anterioară de 2,9%. Pe de altă parte, Erste are și un scenariu advers, în care contracția PIB ar fi de 2,9%, în cazul în care producția industrială, construcțiile, imobiliarele și serviciile pentru timpul liber sunt blocate complet în aprilie sau reduse la jumătate în aprilie și mai.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Măsuri BNR în criză: Bancherii, anunțați că pot suspenda unele rate la credite fără provizion. Posibilă injecție de lichiditate prin Repo. Aviz cerut la BCE pentru a crește plafonul de titluri de stat

Unii angajați au început deja să-și piardă locul de muncă, dar Erste nu se așteaptă la o creștere mare a șomajului în regiune dacă efectele pandemiei asupra activității economice vor fi temporare, dat fiind faptul că există un cost pentru firme să refacă angajările. Dar șomajul va crește, totuși, cu 0,3-0,4 puncte procentuale în Cehia, Ungaria și Polonia, cu 0,6 pp în Slovacia și Slovenia și cu cel puțin 1,3 pp în Serbia Croația și România.

Pentru România, rata șomajului este estimată să crească de la 3,9% în 2019 la 5,8% în 2020  și 6,2% în 2021.

Criza va crește cheltuielile și deficitele publice. Paradoxal, cea mai mică creștere va fi în cazul României, la circa 4% din PIB. Motivul este însă că bugetul României era deja întins și va rămâne cel mai mare din regiune.

Balanța bugetară în regiune. Sursa: Erste

Cehia intenționează să sprijine cu până la 18% din PIB (sprijin direct în valoare de 1,7% PIB) economia. Polonia a anunțat, de asemenea, un pachet în valoare totală de 212 miliarde de zloți (9% din PIB), cu o componentă în numerar în sumă de 66 miliarde de zloți, care este 2,8% din PIB (cost fiscal direct).

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Surse: Guvernul ia în calcul renunțarea la încasarea redevențelor offshore în bani în favoarea plății în natură

Erste vede leul la 4,9 unități/euro la finele anului. Moneda națională a avut una dintre cele mai reduse fluctuații din regiune de la începutul lunii, cu o depreciere de sub 1%, față de aproape 9% în cazul coroanei cehești sau circa 5% în cazul zlotului și forintului.

Evoluția ratelor de schimb în regiune. Sursa: Erste

Pe de altă parte, costul datoriei publice pe 10 ani a avut cea mai mare creștere din regiune și se menține, de departe, cel mai ridicat. “România pare cea mai vulnerabilă, cu un randament pe 10 ani aproape de 6% recent. În România, situația fiscală era extrem de incertă deja înainte de izbucnirea crizei de coronavirus”, arată Erste.

Diferența față de randamentul titlurilor pe 10 ani. Sursa: Erste

Recent, ING a revizuit prognoza economică pentru România și vede o contracție de 0,9% în 2020.